Comunicarea veștilor proaste în sectorul medical

colegiu | Uncategorized

• 

• 

• 

• 

Surorile COGIANU au trecut de la handbal la canotaj

colegiu | Uncategorized

Roxana şi Evelina Cogianu (eleva Colegiului USH București) au ajuns în canotaj datorită mătuşei lor, Veronica Cochela. ”Au un dulap plin cu medalii!”.

Sunt multe cazuri de fraţi sau de surori care au făcut performanţă în sport, iar unul dintre ele este cel al Roxanei şi Evelinei Cogianu. După ce au practicat handbalul, ele s-au decis să treacă la canotaj, disciplină în care a excelat mătuşa lor, Veronica Cochela, campioană olimpică la Atlanta şi Sydney cu barca de 8+1. ”Părinţii ne-au îndrumat să facem sport. Au văzut performanţele mătuşei noastre”, spune Evelina.
         

N-a fost o alegere deloc rea, cele două surori adunând o mulţime de medalii la competiţii importante, medalii pe care le păstrează într-un dulap, acasă. Fiecare dintre ele are o poveste, iar în spatele acestor trofee se află mulţi ani de muncă, momente frumoase, dar şi mai triste. ”Cea mai mare bucurie pentru un sportiv este atunci când urcă pe podium, primeşte cea mai strălucitoare medalie, cea de aur, iar apoi i se cântă imnul naţional”.

La Campionatele Europene din 2015 de la Poznań, echipajul de 8+1 s-a clasat pe locul trei.

În 2016, prin rezultatul din cadrul regatei preolimpice de la Lucerna, echipajul de 8+1 (Mihaela Petrilă, Ioana Strungaru, Mădălina Bereș, Andreea Boghian, Laura Oprea, Adelina Cojocariu, Irina Dorneanu, Daniela Druncea și Roxana Cogianu) a reușit să se califice de pe primul loc la Jocurile Olimpice de vară din 2016. Echipajul a obținut medalia de bronz, după ce în urmă cu patru ani canotajul românesc nu a cucerit nicio medalie.

Aşa s-a întâmplat şi la Campionatul European desfăşurat, la Sevilla, unde Roxana Cogianu a cucerit titlul continental cu barca de 8+1 a României. Legitimată la Steaua, ea a fost colegă cu sora ei, Evelina, renunţase la canotaj din cauza problemelor cu care s-a confruntat clubul ei de atunci, Olimpia. Fireşete că cele două surori și-au propun să ajungă la Jocurile Olimpice de la Rio, Roxana dorind să se revanşeze şi pentru faptul că la Londra n-a izbutit să urce pe podium.

După ani frumoși dedicați sportului de performanță, care au fost plini de sacrificii dar și de realizări, cele două surori au ales să îți îndeplinească dorințele cele mai arzătoare și să se dedice vieții de familie.

Astăzi Evelina este o mămică împlinită și se pregătește intens pentru o carieră medicală, studiind în acest sens, la Colegiul universitar Spiru Haret București, urmând ca anul acesta să susțină examenul de certificare a calificării profesionale asistent medical generalist.

EDITORUL IMAGINE

colegiu | Uncategorized

Practicanţii unei astfel de ocupaţii realizează montajul programelor de televiziune, asigurând calitatea imaginii.

Un editor imagine poate avea următoarele atribuții:

• Înregistrează şi copiază materiale audio – video;

• Montează programele de televiziune şi postprocesează materialele audio – video;

• Difuzează în emisie programele de televiziune

• Compune efecte speciale de montaj şi concepe efecte grafice computerizate;

• Editează genericele şi a titrajele de film;

• Elaborează soluţii pentru asigurarea calităţii artistice a montajului realizat;

• Asigură fluenţa şi caracterul insesizabil al decupajelor făcute în materiale;

• Studiază scenariile familiarizându-se cu conceptele şi cerinţele producţiei;

• Inserează muzică, dialoguri şi efecte sonore în imagini sau corectează erori legate de aceste aspecte, utilizând echipamentul de editare;

• Selectează şi combină cadrele astfel încât să creeze o succesiune logică a materialului;

• Stabileşte muzica, efectele sonore şi vizuale necesare pentru a termina un film;

• Verifică numerele de înregistrare şi codurile materialelor;

• Revede pe ecran/monitor filmele sau materialele deja editate pentru a determina dacă sunt necesare corecţii;

De regulă, activitatea se desfăşoară în interior, fără factori care să pericliteze sănătatea organismului dar activitatea implică program prelungit în faţa monitorului.

Editorul de imagine lucrează de obicei în echipă , deseori, editorul de imagine lucrează sub presiunea timpului în finalizarea unor proiecte.

Exercitarea ocupaţiei de EDITOR IMAGINE poate fi realizată cu succes de către persoane care posedă însuşirea de a fi conştiincios, corect, serios. Comportamente orientate spre scopuri clar delimitate, exigenţă şi rigurozitate în realizarea sarcinilor prin conştientizarea regulilor.

• 

• 

„După ce ai eliminat imposibilul, ceea ce rămâne, oricât ar fi de improbabil, trebuie să fie adevărul” Sherlock Holmes

colegiu | Uncategorized

Meseria de DETECTIV PARTICULAR este una a inteligenţelor, a minţilor deschise, profitabilă şi de viitor pentru oricine este pasionat și își dorește să activeze în domeniu

În anul 2003 a apărut Legea nr. 329 privind exercitarea profesiei de detectiv particular în România, care legiferează modul (condiţii, drepturi şi obligaţii, sancţiuni) în care un cetăţean poate deveni detectiv particular şi poate profesa această meserie.

În prezent, detectivii particulari din România provin din foştii poliţişti retraşi din activitate, precum şi din persoanele absolvente de studii medii sau superioare diverse care primesc atestatul structurilor de poliţie, urmare a examenului susţinut în acest sens.

Numărul societăţilor de detectivi particulari a crescut susţinut în ultimii ani, ajungând la 92 la momentul actual, pentru care baza de selecţie a personalului este foarte restrânsă, neexistând o şcoala de profil. Baza legală amintită a creat premisele pentru  afirmarea unei categorii distincte de profesionişti, persoane care au o pregătire de specialitate apropiată de cea a lucrătorilor din structurile de stat specializate în arta investigaţiei, dar ca obiect de activitate complementar acesteia.

Demersul Universității Spiru Haret București de a înființa/autoriza în cadrul Colegiilor universitare Spiru Haret București și Spiru Haret Craiova, domeniul Servicii, calificarea profesională Detectiv particular, vizează completarea cadrului legal prin care securitatea privată din România îşi caută forme şi metode pentru a deveni cât mai eficientă şi pentru a răspunde nevoilor de securitate generală a societăţii româneşti prin crearea unui sistem propriu de formare şi pregătire a detectivilor particulari care va lărgi aria locurilor de muncă.

  Funcţionarea societăţilor de detectivi particulari de câţiva ani în România, creează premisa că această profesie oferă atractivitate pentru un spectru larg de tineri, în mod special, dar şi pentru alte persoane care doresc să-şi facă o carieră pe tărâmul investigaţiilor private.

Pentru a fi titularul unei diplome, în baza căreia va fi capabil să îndeplinească funcţii calificate, de conducere, coordonare şi administrare în cadrul unei societăţi de detectivi sau pentru a putea îndeplini funcţii operative în cadrul societăţilor de detectivi particulari, este suficient să respectați legislația în vigoare. Puteți activa în domeniu indiferent de gen sau vârstă!

Un exemplu în acest sens este și cursantul nostru, domnul Nelu Chelariu. Cu o vechime în câmpul muncii de peste 40 de ani, cu o carieră în structurile statului, cu o vastă experiență în domeniu și cu recunoașterea/validarea competențelor, vicepreședinte al Asociației Naționale a Detectivilor din România (A.N.D.R. Moldova).

“Știu de existența acestui colegiu încă de la înființare și am urmărit cu atenție modalitatea de desfășurare a cursurilor, implementarea programei de studiu, adaptarea practicii de specialitate la nevoile din teren, selecția candidaților și trebuie să recunosc faptul că am privit cu atenție către personalul didactic și nedidactic din unitate. Am avut ocazia să întâlnesc elevi și absolvenți ai colegiului cu care am interacționat și colaborat foarte bine. Am recomandat cursurile de detectiv particular mai multor persoane dar ulterior m-am decis să le urmez și eu din dorința de perfecționare, de a ține pasul cu noile tendințe și tehnologii și nu în ultimul rând pentru a fi un exemplu pentru mai tinerii mei colegi, sper viitori colaboratori!”

Un bun detectiv particular trebuie să fie: perceptiv; un bun observator; să aibă răbdare; spirit calm/liniştit; să fie devotat; să dețină abilităţi de comunicare eficiente; să cunoască temeinic legea, să aibă aptitudini fotografice bune; să aibă aptitudini de organizare.

Detectivul particular oferă servicii pentru toți clienții, persoane fizice sau juridice. Misiunile de monitorizare și investigație se adaptează în funcție de amploarea cazului iar toate informațiile și datele culese trebuie să fie păstrate în condiții de confidențialitate deplină.

Un detectiv particular sau o agenţie de detectivi particulari prestează numai servicii specifice (investigatii şi supravegheri) în conformitate cu legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular. Potrivit acestui act normativ detectivii particulari nu pot desfăşura nici un alt fel de activităţi decât cele stipulate în această lege care reglementează clar exercitarea profesiei de detectiv particular.

Cele mai frecvente cazuri în care se apelează la serviciile unui detectiv sau a unei agenții de detectivi particulari pot fi:

• conduita şi moralitatea unor persoane;
•  persoane dispărute sau răpite;
• seriozitatea şi solvabilitatea unor persoane potenţial partenere în afaceri;
• asigurarea protecţiei împotriva scurgerii de informaţii;
• obţinerea de informaţii pre şi post maritale;
• măsuri de protecţie specială;
• fraude în domeniul asigurărilor;
• protecţia mărcilor înregistrate şi a patentelor;
• reconstituirea arborelui genealogic;
• verificări C.V.;
• alte tipuri de investigaţii la cerere.

Pentru că provocările în acest domeniu sunt la orice pas și pentru că ne-am o lungă perioadă în imposibilitatea de a ne desfășura activitățile în mod tradițional și pentru că ne-am dorim ca elevii și absolvenții să rămână conectați în permanență, să aibă acces la o pregătire profesională de calitate, cu sprijinul doamnei Maria Bumbaru președintele executiv al Asociației Naționale de Detectivi din România și a invitaților acesteia, am reușit să oferim cursanților posibilitatea de a face schimb de experiență, de a  colabora între ei, indiferent de anul de studii iar rezultatele nu au întârziat să apară prin organizarea unor workshopuri interactive.

Pentru a urma studiile în cadrul colegiului nostru este suficient să fiți absolvent/ă de studii medii, vârsta minim 18 ani, să fiți pasionat/ă de acest domeniul. Nu există bariere legate de sex, statut social, stare civilă, mediu de proveniență domeniul în care activați momentan.

Limitele sunt doar în mintea noastră! “Mintea noastră este ca un dulap plin cu dosare. Toate informaţiile sunt etichetate şi stocate în dosare, de unde pot fi accesate uşor. Indiferent de situaţie, pentru a decide ce avem de făcut, mergem la un anumit dosar care există în mintea noastră”, ne spune domnul Chelariu Nelu, cursantul nostru, exemplul demn de urmat.

Bullying-ul și ciberbullying-ul în școală

colegiu | Uncategorized

Elevii Colegiului universitar Spiru Haret București sunt în permanență monitorizați de către cadrele didactice și consiliați de doamna psiholog Amina Pîrvescu, de la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră din cadrul Universității Spiru Haret, atunci când situația o impune. Astfel, în cadrul colegiului au fost demarate mai multe programe de conștientizare, prevenire și/sau prevenție bulliyng, cyberbullyng.

• 

• 

Preocuparea mea referitoare la „modalitățile de gestionare a formelor de agresiune: bullying-ul și ciberbullying-ul în școală/metode și tehnici eficiente de securizare online în școala modernă”, pornește de la premisa că, pe măsură ce caracterul agresiv-comportamental se intensifică, se accentuează apariția fenomenelor de bullying și cyberbullying, permanentizându-se, astfel, nivelul de agresivitate.

Importanța temei privind problematica actelor agresive de tip bullying și cyberbullying rezidă, pe de o parte, din faptul că elemente definitorii ale celor două fenomene au fost insuficient analizate, si, pe de altă parte, în actualitatea zilei de azi, bullying-ul și cyberbullying-ul reprezintă, un domeniu de cercetare teoretică și aplicativă incitant, neepuizat științific, deși tot mai exploatat. De asemenea, lipsa unor demersuri sistematice privind cauzalitatea celor două fenomene a permis crearea unor mituri ca, de exemplu, acela că populația școlară poate reprezenta un factor ce favorizează violența.

Contextul educațional și social actual deține, în plus, caracteristicile unui mediu ostil fiind o joncțiune între violență – agresivitate – agresiune – comportament de intimidare – bullying – cyberbullying. Nevoia de analiză a fenomenelor de bullying și cyberbullying în mediul școlar, vine tocmai din faptul că, astăzi, comportamentele de intimidare sunt recunoscute ca fiind probleme de adaptare ale tinerilor.

Așadar, analiza problematicii actelor agresive de tip bullying și cyberbullying din sistemul de învățământ românesc, cu precădere cel preuniversitar, este adecvată contextului educațional și social actual, în curs de reformare și reconfigurare. Astfel, documentarea și participarea la diferite activități, seminarii sau cursuri, au scopul de a îmbunătăți climatul educațional. Educația trebuie să deschidă valențe noi pentru existența umană, ajutând la o dezvoltarea armonioasă a personalității actorilor implicați, elevi, profesori, părinți. 

De asemenea, implicarea elevilor colegiului universitar Spir Haret București în atelire, workshopuri, conferințe, activități de voluntariat, preocuparea și acțiunile mele în acest sens reprezintă și un punct de interacțiune între politicile educaționale actuale ale organismelor românești guvernamentale responsabile, ale societății civile, prin abordarea fenomenelor de bullying și cyberbullying în termeni de specificitate. Stabilirea riguroasă, chiar în contexte limitate, a fiecărui grup – țintă, a cauzelor, a factorilor, și a dimensiunilor acestor fenomene poate duce la prevenirea și ameliorarea formelor agresive de tip bullying și cyberbullying în mediul școlar.

Sociolog Țibuleac-Dinu Marcela, cadru didactic al Colegiului USH București

• 

• 

• 

Proiectul INNOTECH „ Afaceri Studentești Creative și Inovative – A.S.I.C.

colegiu | Uncategorized

„Ești student sau cursant în cadrul unui colegiu postuniversitar? Dorești să afli ce înseamnă să ai o afacere și cum se gestionează aceasta? Sau pur și simplu dorești să afli mai multe despre cerințele sau departamentele companiei în care lucrezi sau vrei să lucrezi? Dacă răspunsul la aceste întrebari este DA atunci te invităm să participi la cursul GRATUIT de „Competențe antreprenoriale, financiare și juridice”. Mai mult, dacă finalizezi cursul și examinarea ANC vei fi recompensat și cu o subvenție în valoare de 200 lei„. Așa a început totul… privind provocarea ca pe o oportunitate!

Mulțumim doamnelor  Gabriela Dusa – manager zonă, formator Petrescu Maria, formator Țibuleac-Dinu Marcela și felicităm elevii pentru implicare!

Proiectul INNOTECH, în care au fost implicați și cursanți ai Colegiului universitar Spiru Haret București, anul 2 și 3, a avut ca și activități organizarea de cursuri de antreprenoriat si dezvoltarea comunităților prin finanțarea planurilor de afaceri cu 80000 euro, s-a încheiat, cu succes în data de 20 Aprilie 2022.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Mulțumim tuturor pentru implicarea, responsabilitatea și perseverența care au făcut ca obiectivele acestor activități să fie chiar depășite, nu doar realizate cu succes!

….. PE URMELE LUI SHERLOCK HOLMES

colegiu | Uncategorized

Singurul colegiu universitar, nivel de învățământ postliceal, pentru calificarea profesională detectivi particulari

La Colegiul universitar Spiru Haret București, funcționează începând cu anul școlar 2019-2020 calificarea profesională detectiv particular din domeniul Servicii, unde specialiști din mai multe ramuri conexe (criminalistică, psihologie, comunicare, investigații, drept, informatică) au acceptat provocarea de a lucra împreună.

Dar în detectivism nu intri cu una – cu două: indiferent dacă ai absolvit postliceala, un curs de calificare sau nimic, pentru a primi insignă de detectiv în husă de piele, ca în filmele polițiste, trebuie să iei mai întâi examenul de atestare organizat de Inspectoratul General al Poliției Române.

Doamna Maria Bumbaru este detectiv particular de peste 25 de ani. Ce-i drept, unul dintre cei vechi în această meserie misterioasă, care a evoluat discret în România postdecembristă. Acum conduce propria agenție, afiliată la o rețea internațională și este președintele executiv al Asociației Naționale a Detectivilor din România. Mai mult, simte că este pregătită să primească sub aripă generația tânără, care să-i continue munca: dezvoltarea detectivismului în România.

Detectivismul nu este o meserie foarte diferită de jurnalismul de investigație, care poate îți e mai familiar. “Diferența este că noi lucrăm doar la solicitare privată, iar jurnaliștii doar pentru interesul public. Dezvăluirile noastre rămân întotdeauna confidențiale și sunt predate clientului care își asumă responsabilitatea asupra utilizării lor, însă dosarele sunt atât de bine întocmite, încât pot merge direct în instanță.”

Cum a apărut legea detectivului?

Doamna Maria Bumbaru își amintește cum a luat amploare detectivismul în România: “În 1996 am participat la summitul de la Londra, se punea întrebarea dacă România a atins toți parametrii democrației, dacă avem anchetă private. Atunci am aflat prima oară că o democrație trebuie să ofere obligatoriu alternativă la Ancheta publică. Așa că în același an a fost încropită și prima lege dedicate. A a fost inițiată de Departamentul Public al Poliției Române și avea trei pagini scrise cu litere mari. Abia în anul 2003 a apărut legea detectivului particular după care ne ghidăm astăzi.”

În general cei care sunt atrași de practicarea acestei meserii sunt mari iubitori de filme polițiste. Există un mit în filme, că detectivul flutură din mers insigna, rupe cordonul și pătrunde în camera secretelor. Deși detectivii români admit că n-au prea multe reproșuri în relația cu polițiștii, cu care sunt amici și care îi ajută când pot, cu ce pot, legislația românească nu le permite accesul la bazele de date ale Poliției, astfel încât aceștia sunt nevoiți să profite cât mai mult de informațiile publice și unde se poate, să dezvolte surse alternative.

Însă cine crede că detectivul face doar teren și filaje, se înșeală, există diversitate mult mai mare de tehnici și de activități pe care trebuie să le dobândești/cunoști iar asta se poate realiza doar într-o formă instituționalizată și în urma unor stagii de practică în cadrul unei agenții de detectivi, cu cazuistică variată și/sau chiar după o perioadă de mentorat sub îndrumarea experților din domeniu.

În această profesie ca în oricare alta, nu sunt bariere ci doar provocări care trebuiesc transformate în oportunități. Dacă ești vorbăreț, curios, sceptic, ai spirit de echipă sau dimpotrivă preferi să lucrezi singur în spatele unui calculator, sau într-un birou, cu siguranță, cu sinceritate și cu abordarea potrivită te vei putea pregăti alături de cei mai buni, pentru a deveni un bun profesionist.

Cum venim în sprijinul elevilor și al absolvenților?

Cu sprijinul doamnei Bumbaru Maria, colaboratorul nostru de nădejde, președinte executiv al Asociației Naționale a Detectivilor din România, am organizat pentru cursanții și absolvenții Colegiului universitar Spiru Haret, o serie de workshop-uri incitante, cu tematică de actualitate care să îi ajute să-și dezvolte competențele și abilitățile, să își ascută simțurile, să învețe să analizeze lucrurile în profunzime, să aprecieze calitățile celor din jur și munca în echipă.

Fiecare workshop are ca scop schimbul de experiență și de bune practici. Atât elevii cât și absolvenții sunt stimulați să participe activ la întâlniri, să adreseze întrebări, să discute liber despre situațiile cu care se confruntă și sunt încurajați să țină legătura cu seniorii agenției, să le solicite sprijinul ori de câte ori situația o impune.

În setea ta de cunoaştere, fereşte-te să te îneci în informaţia pe care o primeşti din abundenţă….. Anthony J. D’Angelo

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Atelierul practic „Experiența Școlii online pentru cariera de succes a cadrului didactic”

colegiu | Uncategorized

Cadrele didactice de la Colegiul universitar au primit o invitație specială la Atelierul practic „Experiența Școlii online pentru cariera de succes a cadrului didactic”, care a pus în valoare metodele și tehnicile utilizate în perioada predării în regim online.

Am răspuns cu mare drag și emoție invitației primite de la doamna conf. univ., dr. SADOVEI LARISA, membru al catedrei Științe ale Educației și Management al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și de la domnul Dr.conf.univ. CHIRIMBU SEBASTIAN CRISTIAN MARIAN, cadru didactic al Universității Spiru Haret București și al Universității Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, parteneri de nădejde ai Universității Spiru Haret și ai Colegiului universitar Spiru Haret București. În cadrul atelierului am revăzut mare parte dintre colegii cu care am împărțit aceeași soartă pe perioada pandemiei și am împărtășit experiențele trăite în mediul online.

Cu siguranță “adaptare” este cuvântul cheie! Dacă până la izbucnirea pandemiei cu SarsCov 2, învățământul online nu era apreciat la nivel național, considerându-se că sunt multe domenii în care interacțiunea și practica sunt esențiale, nevoia ne-a învățat că dincolo de aceste aspecte este important să rămânem conectați, să continuăm învățarea, să transformăm provocările în oportunități.

Astfel, cu toții, elevi, studenți, părinți și cadre didactice am fost nevoiți să ne adaptăm din mers, mai întâi să salvăm anul școlar/universitar, apoi să rămânem conectați, să comunicăm.

Cu eforturi considerabile am reușit să ne desfășurăm activitatea cu profesionalism, apoi cu înțelepciune, cu schimburi de experiență și bune practici, atât cu colegi din țară cât și din străinătate, am învățat să utilizăm platforme și programe care vin în sprijinul cursanților dar și al cadrelor didactice, am învățat să fim creativi, mai deschiși către nou și nu în ultimul rând să ne folosim de resursele oferite de tehnologie.

Și astăzi la Colegiul universitar Spiru Haret București, chiar dacă ne-am reluat activitatea cu prezență fizică, utilizăm tot ce a fost bun și am reușit să implementăm cu succes, pentru că elevii trebuie să beneficieze de o pregătire de calitate, centrată pe nevoile lor!

soc. Țibuleac-Dinu Marcela, cadru didactic al Colegiului USH București

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

NE MÂNDRIM CU POVESTEA FABULOASĂ A UNEIA DINTRE CELE MAI FRUMOASE CULTURISTE!

colegiu | Uncategorized

CUM S-A APUCAT DE UN SPORT DOMINAT DE BĂRBAȚI?!

Doina Elvira Irimie este născută în Cluj Napoca, a studiat la un Liceul Tehnologic Marin Grigore Năstase, profilul tehnician horticultor, este pasionată de sport, muzică și detectivistică, numele ei probabil nu vă spune nimic, dar mulți băieți fugeau de ea numai când o vedeau că intră în sala de forță pentru că la 25 de ani, era deja una dintre gloriile culturismului românesc, cucerind titlu după titlu.

Totul a început când avea 15 ani, când, după ce a admirat la greu fetele din revistă, a decis că este timpul să facă ceva să arate și ea ca ele. Prin urmare clujeanca s-a pus pe treabă, a intrat în sala de forță și a ieșit de acolo… campioană.

Elvira ne-a spus cum a ajuns să facă istorie într-un sport dominat de bărbați

Totul a început cu o privire…

Tânăra s-a apucat de culturism după ce a văzut fetele din revistele de specialitate. S-a îndrăgostit iremediabil de acest sport, deoarece îți dă posibilitatea de a te modela după bunul plac, exact ca un sculptor care cioplește în lemn doar că el folosește dalta și ciocanul.

“Dacă faci sală, te transformi în bărbat”…

Culturismul este un sport dominat de bărbați, dar cu toate astea tânăra nu s-a lasat descurajată. “Păi cam greu, mai ales pentru femei. Deoarece majoritatea au impresia că dacă faci sală te transformi în bărbat, ceea ce nu este deloc adevărat”. Cât despre băieți, lucrurile se complică un pic, deoarece majoritatea se sperie inițial când aud ce sport practică clujeanca.

Eforturile Elvirei se au dat roade dar au lăsat și urme: “Aveam 1.70 acum am 1.68, am mai scazut de la greutăți. S-au tasat oasele de la greutate mare și asa am pierdut un pic. Aveam antrenamente de luni până duminică, iar unul dura în medie două ore. În perioada competițională făcem chiar și două antrenamente pe zi, plus cardio”.

Elvira s-a pregătit sub îndrumarea domnului profesor Dan Enuță. Sala unde antrenează acesta nu este mare, însă este plină de suflet. Pereții sunt plini cu pozele campionilor care s-au antrenat acolo, iar aparatele nu sunt lăsate să ruginească.

Dănuţ Enuţă – născut la 7 august 1959 este Profesor – Antrenor Emerit şi Arbitru International PRO român cu specializarea în culturism şi fitness În trei decenii de antrenorat, sportivii pe care i-a antrenat au adus Federaţiei Române de Culturism peste 60 de medalii la Campionatele Europene şi Mondiale de Culturism. Printre sportivii medaliaţi la C.Mondiale si C.Europene se numără campioni multipli ca: Irina Nicoleta Muntean, Florina Vişan, Florina Cernat, regretatul Virgil Buruiană, Ioan Orian, Daniel Racoveanu, Cristian Costescu, Mihai Petraiche, Dragos Popescu, Costin Dumitru, Corina Visan, Raluca Raducu, Monica Nicolescu. Marius Varzaru, Nicusor Tatarici, Jenica Stan, Ramona Arseni, Sebastian Şerpescu, Costin Ilinca, Soare Mădălin, Trocea Andrei, Năstase Roberta, Safier Koorndijk-Iancu ….

Pasiunea pentru culturism a avut-o din 1977, când a fost pentru prima oară într-o sală de forţă, la îndemnul fratelui său, Tudor Enuţă, absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS). A devenit antrenor si arbitru in culturism si fitness la 6 Martie 1981, după absolvirea unui curs de antrenori şi arbitri de culturism organizate de FRHC in colaborare cu IEFS. În 1983 a înfiinţat o secţie de culturism la A.S.Exploatare Metrou (astăzi C.S. Metrorex – Bucureşti). În 1993 a devenit profesor-antrenor la Clubul Sportiv Şcolar nr. 5 – Bucureşti, C.S. Champions Gym – Bucuresti şi C.S.Redis – Buftea.

În 10 Ianuarie 1990, Danut Enuţă a fost membru fondator al Federaţiei Române de Culturism şi totodată Secretarul General.

Din 1991 este Arbitru Internaţional de culturism si din 2006 Arbitru PRO (român cu dreptul să arbitreze concursuri profesioniste de culturism). Din 1991 a arbitrat peste 100 Concursuri Internaţionale IFBB.

Din 1999 este antrenor emerit în culturism și fitness. A ocupat funcţia de Preşedinte al Colegiilor de Antrenori şi de Arbitraj din cadrul Federaţiei Române de Culturism si Fitness.

Din anul 2010 este membru al Comisiei de Arbitraj al Federatiei Europene de Culturism si Fitness – EBFF.

În 2014 este numit Antrenor Federal al Federației Române de Culturism si Fitness. Colaborează cu UNEFS şi CNFPA pentru specializarea studenţilor în Culturism şi Fitness.

La prima competiție Doina Elvira Irimie s-a clasat pe locul 9 deoarece nu erau categorii, la a doua s-a clasat pe locul 2 la campionaltul zonal de culturism și fitness Măgurele 2014, iar la campionatul național a reușit să obțină doar un loc 4 din cauza unor accidentari și inconveniente.

Ca sportivă Elvira a ajuns dublă campionă națională la bikini fitness și vicempioană la bodyfitness.

Din cauza unor probleme de sănătate care au forțat-o să stea o vreme departe de sala de antrenament, sportiva noastră a trebuit să își canalizeze energia către alte domenii de interes dar care o solicitau mai puțin din punct de vedere fizic.

În prezent, frumaosa blondă este antrenor de fitness și nutriționist, urmează un curs de competențe antreprenoriale și se mândrește cu faptul că studiază pentru o pasiune mai veche: detectivistica. Elvira este cursantă în cadrul Colegiului universitar Spiru Haret București, calificarea profeională Detectiv particular, o altă lume care pare a fi a bărbaților dar Elvirei îi plac provocările este un exemplu demn de urmat.

Elvira se pregătește temeinic atât pentru examenul de absolvire a calificării profesionale Detectiv particular, cât și pentru absolvirea cursului de Competențe antreprenoriale, cu gândul că poate, mai devreme sau mai târziu pasiunile pe care le are s-ar putea transforma într-o afacere de succes în țară sau în străinătate unde a și locuit vreo 11 ani!

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

,,Bune practici în organizarea și desfășurarea examenelor de certificare a competențelor profesionale” – 2022.

colegiu | Uncategorized

Pentru că ne pasă de soarta elevilor/absolvenților noștri, pentru că vrem să învățăm de la cei mai buni, cadrele didactice ale Colegiului Universitar Spiru Haret, alături de alți reprezentanți ai școlilor postliceale sanitare din București, au participat la întâlnirea de lucru, care a avut loc în data de 07.04.2022, la sediul Școlii Postliceale Șanitare Fundeni cu tema: ,,Bune practici în organizarea și desfășurarea examenelor de certificare a competențelor profesionale” – 2022.

În cadrul întâlnirii ne-a fost prezentată Metodologia de organizare și desfășurare a examenelorce certificare a calificărilor profesionale, ne-au fost precizate modificările din curriculum de învățământ, particularitățile probelor practice și am făcut turul unității de învățământ organizatoare a examenului.

Au fost dezbătute teme ca: sprijinirea elevilor pentru întocmirea proiectelor; recapitularea materiei cu accent pe proba practică; luarea tuturor măsurilor necesare ca examenul să se desfășoare în condiții de siguranță. Elevii vor beneficia de cele mai bune condiții la susținerea celor trei probe de examen.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății

colegiu | Uncategorized

• 

Ziua mondială a sănătăţii este sărbătorită, în fiecare an, la 7 aprilie, cu scopul de a evidenţia o temă de sănătate specifică unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare în accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit https://www.who.int/.

În 2022, tema marcării zilei este „Our planet, our health”. În mijlocul pandemiei cu noul coronavirus, a unei planete poluate, a bolilor în creştere precum cancerul, astmul, bolile de inimă, cu prilejul acestei zile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va atrage atenţia la nivel global asupra acţiunilor urgente necesare pentru a menţine oamenii şi planeta sănătoşi şi pentru a promova o mişcare de creare a societăţilor, concentrată pe bunăstare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 13 milioane de decese în întreaga lume, în fiecare an, se datorează unor cauze de mediu care pot fi evitate. Criza climatică reprezintă, în prezent, cea mai mare ameninţare pentru sănătate cu care se confruntă umanitatea. Criza climatică este şi o criză de sănătate, notează site-ul oficial a OMS.

Deciziile politice, sociale şi comerciale conduc atât la o criză climatică cât şi de sănătate. Peste 90% dintre oameni respiră un aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în încălzire reprezintă mediul propice pentru ţânţari, care răspândesc, astăzi, bolile mai departe şi mai repede. Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor şi deficitul de apă îi determină pe oameni să se mute, fiindu-le afectată, în acelaşi timp, sănătatea. Poluarea şi materialele plastice se găsesc pe fundul oceanelor dar şi pe cei mai înalţi munţi şi se regăsesc în lanţul trofic. De asemenea, există produse alimente şi băuturi foarte procesate şi nesănătoase care conduc la obezitate, cancer şi boli de inimă, care generează în acelaşi timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

În timp ce pandemia de COVID-19 a arătat, pe de o parte, puterea de a vindeca a ştiinţei, ea a evidenţiat, pe de altă parte, inechităţile din această lume. Pandemia a scos la iveală slăbiciuni în toate domeniile societăţii şi a subliniat urgenţa creării unor societăţi durabile, angajate să obţină o sănătate echitabilă în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, fără a încălca limitele ecologice. Modelul actual al economiilor lumii duce la o distribuţie inechitabilă a veniturilor, a bogăţiei şi a puterii, prea mulţi oameni trăiesc, încă, în sărăcie şi instabilitate. O economie a bunăstării are ca obiective bunăstarea umană, echitatea şi durabilitatea ecologică. Aceste obiective se traduc în investiţii pe termen lung, bugete de bunăstare, protecţie socială şi strategii juridice şi fiscale. Întreruperea acestor cicluri de distrugere a planetei şi a sănătăţii umane necesită acţiuni legislative, reforme corporative, indivizii fiind, totodată, sprijiniţi şi stimulaţi să facă alegeri sănătoase, arată https://www.who.int/.

Tema generală a Zilei mondiale a sănătăţii este „Universal Health Coverage: everyone, everywhere”, constituind obiectivul principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest obiectiv vizează asigurarea accesului tuturor persoanelor la serviciile de sănătate de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, chiar în inima comunităţii, fără a suferi dificultăţi financiare. Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate include întregul spectru de servicii de sănătate esenţiale, de calitate, de la promovarea sănătăţii până la prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire paliativă.

În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii şi găzduită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. La această dată a intrat în vigoare Convenţia OMS. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.

În ultimii 65 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercusiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

„Building a fairer, healthier world for everyone” a fost tema din 2021, prin intermediul căreia OMS a făcut un apel la acţiuni de eliminare a inechităţilor în materie de sănătate, ca parte a unei campanii globale de-a lungul unui an, pentru a aduce oamenii împreună şi de a construi o lume mai corectă şi mai sănătoasă. Campania a evidenţiat principiul constituţional al OMS conform căruia „obţinerea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei fiinţe umane fără deosebire de rasă, religie, credinţă politică, condiţie economică sau socială”. (AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

La mulți ani tuturor cadrelor medicale care au grijă de sănătatea noastră!

La mulți ani cadrelor didactice și elevilor Colegiului universitar Spiru Haret București, domeniul sănătate și asistență pedagogică, care se pregătesc temeinic pentru a fi buni profesioniști!

Care este diferența între optometrie și oftalmologie?

colegiu | Uncategorized

Vreți să vă faceți un control al ochilor dar nu ştiți dacă ar trebui să alegeți un optometrist sau un oftalmolog?

Asta a fost întrebarea de la care am plecat atunci când am decis să invităm specialiștii în cadrul unui atelier practic dedicat elevilor noștri.

De cele mai multe ori, testele de rutină din marea majoritate a opticilor medicale sunt efectuate de către optometrişti.

Mulți oameni sunt confuzi privind diferențele dintre optometrie şi oftalmologie. Chiar dacă ambele concepte au legătura cu îngrijirea ochilor, există câteva diferențe între cele două. Oftalmologii şi optometriștii joacă deopotrivă un rol important în oferirea de servicii pentru sănătatea vederii, însă nivelurile lor de pregătire şi expertiză sunt destul de diferite.

Ce este oftalmologia?

Oftalmologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor cu afecţiuni ale globului ocular şi ale anexelor globului ocular (pleoapele, sistemul lacrimar).

Ce este optometria?

Optometria este o știință ce se axează pe studiul echipamentelor optice, al lentilelor și aparatelor pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor oculare. Prin urmare, aici vorbim de inginerie, nu de medicină.

Optometriștii și oftalmologii sunt ambii specialiști oculari, dar au niveluri diferite de pregătire și domenii de expertiză. Dacă aveți o problemă cu vederea sau starea generală de sănătate a ochilor, este important să vă asigurați că consultați specialistul potrivit nevoilor dumneavoastră.

Optometristul

Deși optometriștii sunt probabil cel mai bine cunoscuți pentru efectuarea testelor de vedere de rutină pentru a ajuta pacienții să rezolve orice problemă oculară și să obțină o rețetă pentru ochelari de vedere sau lentile de contact, ei fac mult mai mult decât atât.

În timp ce optometriștii au cu siguranță capacitatea de a efectua teste vizuale de rutină, aceștia oferă în mod obișnuit un examen amplu al ochilor, care implică mai mult decât citirea unor litere aleatorii de pe un ecran.

Optometristul se ocupă cu măsurarea și studiul acuității vizuale și al defectelor de vedere, cât și cu găsirea soluțiilor necesare corectării lor – recomandarea de ochelari sau lentile de contact.

Cu o pregătire diferită de un medic specialist în științele oculare, un optometrist detectează semnele bolii sistemice şi oculare potenţiale și ajută pacienții pentru reducerea şi prevenirea pierderii vederii cauzate de afecţiunea oculară.

Medicul Oftalmolog

Un oftalmolog este un medic specializat în îngrijirea ochilor si a vederii. Oftalmologii diferă de optometrişti privind nivelul de pregătire şi gama de afecțiuni pe care o pot diagnostica si trata. Ca și medic oftalmolog cu cel puțin opt ani de pregătire medicală specifică în plus, un oftalmolog este licențiat să practice medicina și chirurgia.

Un oftalmolog diagnostichează și tratează toate bolile de ochi și vedere, practică chirurgie oculară și prescrie ochelari și lentile de contact pentru a corecta problemele de vedere.

Consultul oftalmologic realizat de medic este crucial pentru evaluarea stării de sănătate a ochilor și a țesutului ocular al pacientului, precum și pentru screeningul pentru o varietate de afecțiuni, cum ar fi glaucomul.

În plus, screening-urile efectuate de medici în timpul unui examen complet pot ajuta la identificarea afecțiunilor nediagnosticate anterior, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, bolile autoimune și cancerul.

În cazul în care oftalmologul știe că un pacient are diabet, de exemplu, acesta poate urmări mai atent modul în care starea ar putea afecta sănătatea ochilor persoanei.

Iată rolurile și responsabilitățile unui medic oftalmolog:

• Consultă pacienții pentru a oferi un diagnostic corect și pentru a trata afecțiunile oculare, dacă există (se ocupă de anamneză și istoric medical, fișa pacientului actualizată, recomandări de investigații suplimentare etc.);
• Măsoară capacitatea cromatică și de refracție, tensiunea oculară, fundul de ochi;
• Prescrie rețete medicamentoase, ochelari de vedere și lentile de contact;
• Realizează intervențiile chirurgicale;
• Poate depista alte probleme medicale care pot fi asociate cu afecțiunile oculare (diabet zaharat, scleroză multiplă etc.);
• Prescrie tratamente pentru probleme oculare minore (infecții, iritații, alergii, corp străin în ochi etc).

Iată rolurile și responsabilitățile unui optometrist:

• Realizează anamneza pacientului și verifică vederea lui, pentru a evalua posibilele vicii de vedere, prin teste specifice care să determine și dioptriile finale;
• Folosește aparate specializate precum autorefractometrul pentru a depista viciile de refracție și testează acuitatea vizuală;
• Pune un diagnostic în cazul unor probleme de vedere comune: miopie, hipermetropie, strabism sau pentru diferite boli oculare, cum este glaucomul;
• Prescrie ochelari sau lentile de contact cu anumite dioptrii, pentru a corecta vederea pacientului, după ce testează dacă pacientul se simte confortabil și vede clar cu dioptria propusă;
• Trimite pacientul cu probleme mai grave la un specialist oftalmolog.

Alegerea specialistului potrivit

După ce ați citit despre ceea ce fac optometriștii și oftalmologii, este posibil să nu fiți încă siguri pe cine sa alegeți pentru nevoile dumneavoastră. Dacă aveți dificultăți cu vederea – și credeți că este posibil să aveți nevoie de ochelari de vedere sau lentile de contact – un optometrist este o alegere bună.

Dacă apare ceva care este o preocupare pentru optometrist, acesta vă va îndruma către un oftalmolog pentru evaluare și / sau tratament suplimentar. 

Dacă aveți de-a face cu o problemă a ochilor care necesită o intervenție chirurgicală, aveți o afecțiune a ochilor sau aveți o altă problemă de sănătate care afectează și ochii, este o idee bună să consultați un oftalmolog.

De asemenea, dacă nu ați avut un examen complet de ochi dilatat până la vârsta de 40 de ani, este timpul să vă programați o întâlnire cu un oftalmolog, ca parte a examinărilor de rutină de întreținere a sănătății – chiar dacă nu credeți că aveți probleme cu ochii sau vederea.

Pornind de la aceste informații elevii Colegiului universitar Spiru Haret București au putut pătrunde într-un “cabinet mobil“ de optometrie cu ajutorul invitaților și specialiștilor din domeniu.

“Mă numesc Laura Almăjanu și sunt tehnician optometrist cu experiență de peste 10 ani în domeniul opticii medicale și împreună cu Mădălin Almăjanu având experiența de peste 9 ani ca optician montator, am fost invitați la un atelier în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret București, pentru a le prezenta elevilor de la calificarea profesională Asistent Medical Generalist cum decurge o consultație în cadrul unui cabinet medical de optică și prezentarea aparaturii medicale necesare efectuării consultației.

Noi reprezentăm firma LAUREN OPTIQUE și vă punem la dispoziție servicii de cea mai bună calitate, utilizând tehnici și aparatură modernă, în scopul determinării valorilor exacte ale dioptriilor necesare dvs:

          – consult optometric de specialitate cu determinarea exactă a dioptriilor și eliberare de prescripție de ochelari;

          – o gamă variată de rame și lentile în conformitate cu cerințele Directivelor Consiliului European 93/42/CEE si 2007/47/CE a Comunității Europene privind dispozitivele medicale;

          – consiliere și îndrumare în alegerea ramelor și lentilelor după necesitățile fiecăruia.

          Pentru a menține un nivel cât mai calitativ al serviciilor noastre, am ales să colaborăm cu cei mai mari producători de lentile din lume cum ar fi: Essilor, Hoya, Zeiss, Rodenstok, Interoptik, Rhein, Bausch & Lomb cât și cu distribuitori de rame pentru ochelari de vedere recunoscuți la nivel mondial.

          Știm cu toții că TIMPUL reprezintă o resursă finită, foarte importantă în viața fiecăruia, de aceea obiectivul nostru principal este să optimizăm această resursă și să venim în întâmpinarea dumneavoastră cu toată aparatura necesară unui consult optometric, scutindu-vă astfel de pierderea timpului în trafic pentru deplasarea către centrele de optică fixe sau așteptarea la cozile din clinici medicale și spitale.

          Pentru toți elevii din cadrul Colegiului universitar Spiru Haret București dar și pentru studenții Universității Spiru Haret, oferim consultații optometrice gratuite, iar pentru cine are nevoie și dorește ochelari de vedere vă stăm la dispoziție cu o ofertă bogată și prețuri avantajoase adaptate nevoilor dumneavoastră. Pentru mai multe detalii sau întrebări ne găsiți la numerele de telefon 0773862629 sau 0730437307 și pe pagina de Facebook Lauren Optique”.

23 martie 2022 este ziua mondială a optometriei iar noi ne-am bucurat să o sărbătorim împreună!

• 

Țibuleac-Dinu Marcela, sociolog și cadru didactic al

Colegiului Universitar Spiru Haret București

”Scurt ghid privind situațiile de criză în context de război” transmis de Colegiul Psihologilor din Romania

colegiu | Uncategorized

”Copiii au nevoie de răspunsuri, au nevoie de asigurări că totul va fi bine. Așa că alegeți să vorbiți cu ei doar după ce D-voastră sunteți liniștiți sau vă stăpâniți suficient de bine spaimele, întrebările. Copiii au nevoie să fie ascultați, să primească răspunsuri, să fie siguri că se pot juca în continuare, că viața lor e neschimbată, să fie siguri că le sunteți alături în orice situație. Dar, oricând veți vorbi cu copilul D-voastră alegeți să spuneți adevărul, un adevăr ce trebuie transmis în raport cu vârsta copilului și cu capacitatea lui de înțelegere.”

Universitatea Spiru Haret prin Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră, oferă gratuit sprijin emoțional, prin intermediul platformelor de comunicare (Skype, WhatsApp), vorbitorilor de limba română din Ucraina. Specialiștii noștri vor acorda gratuit ședințe de consiliere, refugiaților vorbitori de limba română. Programarea ședințelor se face în prealabil prin e-mail, convenindu-se asupra datelor și orelor de întâlnire. Specialiștii noștri vor oferi sprijin emoțional și conexiune umană, fără implicare în dezbateri ideologice sau politice.

Echipa CCOC a USH

elena.sandu@spiruharet.ro

ina.morarescu@spiruharet.ro

amina.parvescu@spiruharet.ro

sp.stan.victoria@spiruharet.ro

• 

Avem sau nu asistenți medicali fără bacalaureat în spitalele românești?

colegiu | Uncategorized

Înscrierea la școlile postliceale sanitare pentru asistenți medicali ar urma să fie condiționată de promovarea examenului de bacalaureat. Asta prevede un proiect de lege inițiat de deputatul USR Adrian Wiener, medic la Spitalul Județean Arad și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. În prezent, înscrierea la o școală postliceală sanitară este permisă tuturor absolvenților de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat. 

Propunerea legislativă este salutată inclusiv de Ordinul Asistenților Medicali din România. Carmen Mazilu, președintele filialei din București a Ordinului Asistenților Medicali, a declarat pentru HotNews.ro că o astfel de condiție ar crește calitatea oamenilor care ajung să profeseze ca asistent medical în spitalele din România. 

În formatul său actual, Legea Educației Naționale prevede că înscrierea și urmarea cursurilor unei școli sanitare postliceale sunt deschise tuturor absolvenților de liceu, chiar și celor care nu au trecut cu brio examenul de bacalaureat. Astfel, mulți absolvenți ai școlilor sanitare ajung să obțină diploma de asistent medical dar nu și pe cea de bacalaureat. În prezent nu există o evaluare oficială în acest sens în spitalele și clinicile din România.

Există cazuri de asistenți medicali angajați fără diplomă de bacalaureat în spitalele din România?

„Teoretic, chiar dacă există posibilitatea ca ei să obțină diploma de absolvent al școlii postliceale de asistenți fără diploma de bacalaureat, de regulă, spitalele pun condiția diplomei de bacalaureat la concursul de angajare”, transmite Carmen Mazilu, președintele filialei din București a Ordinului Asistenților Medicali din România. Mai mult aceasta a explicat că din cauza acestor condiții „foarte mulți dintre ei nu au reușit să se angajeze – practic, s-a creat posibilitatea existenței unei mase de absolvenți de școli postliceale care nu aveau acces la posturile din spitale”.

În schimb, Adrian Wiener, medic și inițiatorul proiectului de lege din Parlament, susține că nu este exclus să existe asistenți medicali fără diplomă de bacalaureat în sistemul sanitar din România. Adrian Wiener afirmă că pot fi cazuri rare, însă „unii dintre cei cu care am vorbit, pentru că m-am documentat pentru acest proiect, mi-au spus că da, există uneori astfel de cazuri, posibil în spitalele de stat și în mediul privat”.

Care sunt modificările noului proiect de lege

Noul proiect de lege depus de Adrian Wiener prevede modificarea art. 44 alin. (9) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011. 

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Alineatul 9 al articolului 44 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, se modifică și va avea următorul cuprins:

“(9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. Prin excepție, au dreptul să se înscrie la școlile sanitare postliceale doar absolvenții de liceu care dețin diploma de bacalaureat.”

Adrian Wiener: „Există școli de asistenți în orașe fără spitale.” 

Nu este prima oară când Adrian Wiener, deputat și medic la Spitalul Județean de Urgență din Arad, inițiază acest proiect de lege. Inițial proiectul a fost respins „la presiunea patronilor de școli sanitare postliceale“, transmite medicul. Acesta susține că o altă problemă ar fi criteriile de acreditare a școlilor sanitare postliceale. „În prezent există astfel de școli  inclusiv în orașe în care nu există un spital. Nu poți face școli postliceale în orașe unde nu ai spitale. Ei fac contracte cu niște spitale pentru practică, dar dacă spitalul este într-un oraș la 30 de kilometri distanță sau la 50 de kilometri distanță, este foarte posibil ca ei să nu facă naveta pentru a face practică în spital sau să o facă mai rar. Sunt zile când ar trebui să stea 8 ore în spital”, a explicat Adrian Wiener.

De ce este necesar acest proiect? 

Componenta umană a actului medical este fundamentală, afirmă deputatul Adrian Wiener, inițiatorul proiectului de lege: „Fie că vorbim de cunoștințe științifice ori de cele de comunicare și relaționare cu pacientul, experiența bolnavului cu sistemul de sănătate este majoritar evaluată prin interacțiunea cu personalul medical. Asigurarea calității resursei umane din sănătate este un imperativ pentru România. Personalul medical bine pregătit, cu aptitudini individuale, cunoștințe solide și abilități interpersonale este premisa esențială a unui act medical de calitate. În fapt, cea mai importantă resursă în domeniul sănătății este resursa umană.”

Adrian Wiener consideră că „reforma în domeniul să sănătății implică și educația/formarea medicală continuă, re-certificarea periodică și dezvoltarea profesională pe tot parcursul vieții personalului medical”. Mai mult, acesta susține că „meseria de asistent(ă) medical(ă) este una complexă. Asistenta/asistentul este nu doar persoana de la care medicul așteaptă sprijin în desfășurarea activității. Ea/el este, alături de medic, una din componentele structurii sanitare. Pentru pacienți, cu precădere pentru cei spitalizați sau care efectuează tratamente în regim ambulator, asistenta/asistentul reprezintă principala interfață cu sistemul medical”.

Adrian Wiener reamintește faptul că Bacalaureatul are denumirea populară de „examenul maturității“: „Consider că promovarea acestui examen ar trebui să fie o condiție pentru înscrierea la cursurile unei școli postliceale sanitare. Sistemul de sănătate presupune responsabilități și pregătire la înalt nivel calitativ. Din acest motiv am inițiat un proiect de lege pentru modificarea Legii Educației Naționale, în sensul de a introduce obținerea bacalaureatului drept condiție pentru înscrierea la postliceale sanitare. Consider că promovarea examenului de bacalaureat este un filtru esențial pentru selecția calității resursei medicale din domeniul sanitar.”

Carmen Mazilu, președintele filialei din București a Ordinului Asistenților Medicali a declarat că inițiativa legislativă depusă de Adrian Wiener este „o propunere foarte bună”, deoarece, spune ea, „ar crește din start calitatea oamenilor care intră în această profesie”. De asemenea, aceasta susține că în zona profesională a mai fost deschis acest subiect: „De multă vreme se discută în zona profesională despre acest lucru. Bineînțeles că, după aceea, prin pregătire continuă, ei ar reuși să fie niște profesioniști adevărați. Acum vom vedea dacă nu cumva legea discriminării nu va împiedica acest proiect.”

„Părerea mea, ca președinte de organizație ce reprezintă asistenții medicali și personal, ca profesionist, este că această barieră – diploma de bacalaureat – este necesară, măcar la școlile postliceale sanitare, deoarece aceste școli au un specific special. Aceste școli pregătesc oameni pentru a profesa în spitale, pentru a face îngrijiri de sănătate. Nu oricine poate să facă acest lucru, iar pregătirea trebuie să reflecte atât maturitate, cât și valori personale, pentru că este o profesie vocațională – lucrăm cu oameni, nu cu piese care pot fi refăcute”, adaugă Carmen Mazilu.

În concluzie, președintele OAMGMAMR București consideră propunerea foarte bună și susține că „ar trebui implementată, pentru că în felul acesta am putea să știm că vor avea acces la școlile postliceale sanitare oameni pregătiți”.

În perioada 10-12.03.2022, la Madrid a avut loc al 15-lea Congres al Asociației profesionale a detectivilor din Spania.

colegiu | Uncategorized

Tematica, a fost diversă dar axată pe problematica profesională. S-a discutat intens asupra Statutului profesiei de detectiv particular, asupra exigențelor profesiei.

Sub genericul ” Să rescriem viitorul”, detectivii din Spania, au reluat o temă pe care dna Maria Bumbaru, supranumită doamna detectivilor din România, a lansat-o tot la Madrid în anul 2000: „Detectivi în secolul 21”.

“Sunt onorată de invitația de a participa la cel de al 15-lea lea Congres al APDPE – Madrid, 10-12.03.2022. Într-o atmosfera de profesionalism și colegialitate au fost abordate teme de un real interes, menite sa „rescrie viitorul”. Mi-am propus ca în cadrul work-shopurilor viitoare organizate în parteneriat cu Universitatea Spiru Haret, Colegiul universitar Spir Haret București pentru elevii de la calificarea profesională Detectiv particular, să dezvolt și să prezint ideile promovate la acest Congres”.

“Thank you my friends, Antonio Labrador, Rafael Guerrero , Oscar Óscar Rosa , David Sanmartin, and not de least…Francisca Caceres -President APDPE and to all my friends, spanish private investigators. Salutări tuturor, Maria Bumbaru”.

• 

• 

• 

• 

Primele colete pregătite de Consiliul Mondial Român, Asociația Mihai Eminescu Luceafărul, Asociația AER, Asociația Inimi Laolaltă pentru copii și Colegiul Universitar Spiru Haret sunt pregătite de transport.

colegiu | Uncategorized

Astăzi, Consiliul Mondial Român, Asociația Mihai Eminescu Luceafărul, Asociația AER, Asociația Inimi Laolaltă pentru copii și Colegiul Universitar Spiru Haret, au făcut echipă și au pregătit colete cu îmbrăcăminte și încălțăminte de sezon, produse de igienă și alimente, pentru refugiații din Ucraina. Coletele au fost așezate pe grupe de vârstă, etichetate, gata pentru transport.

Sunt doar o mică parte din campania de susținere a familiilor cu copii, care sosesc din Ucraina.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Simbolic…INIMI din România pentru SUFLETE din Ucraina…

Final de zi grea, dar cu bucuria lucrurilor bine făcute!

Mulțumim că ne-ați oferit ocazia să vă cunoaștem, să vă ajutăm și să vă demonstrăm că românii sunt oameni speciali!

Colegiul Universitar Spiru Haret, împreună cu asociațiile partenere au decis să întindă o mână de ajutor refugiaților din Ucraina.

Dacă vreți să veniți alături de noi este nevoie de

Șervețele umede și uscate,

• conserve în cutie, nu borcane (pateu, pește, brânză,mâncare gătită, mâncare bebeluși)
• supe instant
• măști și dezinfectant
• șervețele umede și uscate
• termosuri
• produse de igienă: săpun, periuțe și pastă de dinți, șampon, gel duș pentru adulti si copii.
• pături de bebelusi și adulți .
• încălțăminte comodă și îmbrăcăminte.
  Acestea vor fi în stare perfectă, igienizate, etichetate pe vârste și mărimi, cu bilet pe fiecare.

Centrele de colectare vor fi sediul din Bulevardul Basarabiei nr. 256, (mijloace de transport: metrou, stația Republica, tramvai, linia 36 sau 46), autoturimul personal, punct de reper Faur Poarta 1, în incinta Facultății de Medicină Veterinară a Universității Spiru Haret, Sector 3 și

💢Kids Club Tei: Strada Ispravnicului nr. 25, Sector 2

Mii de mulțumiri!
Orice distribuire ajută.

Workshop-ul cu tema: „Interviul cu clientul – condiție a succesului investigației“.

colegiu | Uncategorized

Asociația Națională a Detectivilor din România, în parteneriat cu Universitatea „Spiru Haret“ pentru Colegiul universitar Spiru Haret București, au organizat, online,  în data de 12.02.2022, Workshop-ul cu tema: „Interviul cu clientul – condiție a succesului investigației“.

Prezentator: Maria Bumbaru – Președinte executiv ANDR

Au fost dezbătute și aplicate practic aspecte ale interviului cu clientul, exemplificate prin cazuistică și aplicație practică simularea unui interviu cu Clientul.

Invitații, elevi și absolvenți ai Colegiului universitar Spiru Haret București, calificarea profesională Detectiv particular au avut ocazia să își însușească noțiuni teoretice și practice, prevăzute în Planul de învățământ.  Participanții, prin discuții libere și joc de rol, au putut face schimb de bune practici și au simulat situații cărora va trebuie să le facă față pe parcursul practicării meseriei.

Pentru că întâlnirea a fost un real succes, interesul pentru stagiul de practică fiind unul major, ne-am propus să ne întâlnim curând cu teme cel puțin la fel de interesenate, incitante, cu mai mulți participanți și sigur invitați de seamă.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

colegiu | Uncategorized

• 

(publicată în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001)

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1.
Accesul liber și neingrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.

Art. 2.
În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate sau instituție publică, precum și orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice și care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituției;
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației;
c) prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

CAPITOLUL II
Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de interes public

SECȚIUNEA 1
Dispoziții comune privind accesul la informațiile de interes public

Art. 3.
Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Art. 4.
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.

Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spații special destinate acestui scop.

Art. 6.
(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
(2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;
b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;
c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Art. 7.
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășeste 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.

Art. 8.
(1) Pentru informațiile solicitate verbal funcționării din cadrul compartimentelor de informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate.
(2) În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.
(3) Informațiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorității sau instituției publice, care va fi afișat la sediul acesteia și care se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționării instituției, incluzând și o zi pe săptămânî, după programul de funcționare.
(4) Activitățile de registratură privind petițiile nu se pot include în acest program și se desfășoară separat.
(5) Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

Art. 9.
(1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.
(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informații noi privind documentele aflate în posesia autorității sau a instituției publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiție, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.

Art. 10.
Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de răspunsuri la petiții și de audiențe, desfășurată potrivit specificului competențelor acestora, dacă aceasta privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitari în afara informațiilor de interes public.

Art. 11.
(1) Persoanele care efectuează studii și cercetari în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în conditiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează
în condițiile art. 9.

Art. 12.
(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informații:
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii;
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre parțile implicate în proces;
g) informațiile a caror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.

Art. 13.
Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.

Art. 14.
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivit art. 2.

SECȚIUNEA a 2-a
Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public
Art. 15.
(1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere și de difuzare a informatiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public.

Art. 16.
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.

Art. 17.
(1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferințe de presă pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.
(2) În cadrul conferințelor de presă autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informații de interes public.

Art. 18.
(1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la inregistrarea acesteia.
(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care impiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.
(4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.

Art. 19.
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presă sau oricaror alte acțiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să desfășoare activități specifice în prezența publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.

Art. 20.
Mijloacele de informare în masă nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice.

CAPITOLUL III
Sancțiuni

Art. 21.
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiatp, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate initial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat.

Art. 22.
1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a carei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informatiile de interes public solicitate și să plătească daune morale ți/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.
(5) Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.

CAPITOLUL IV
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 23.
(1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 24.
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Finanțelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca informatiile de interes public sa devina disponibile in mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel național.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate.

Art. 25.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședinta din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

București, 12 octombrie 2001.

Prof.univ.dr. TUDOREL B. BUTOI-SEVERIN psiholog criminalist (ex. colonel de poliție – Șef al laboratorului psihologic de detecție a comportamentului simulat – Serviciul criminalistic – Poliția Capitalei)

colegiu | Uncategorized

Cadru didactic la calificarea profesională Detectiv particular din cadrul Colegiului universitar Spiru Haret București,

• 35 de ani practician în domeniul criminalisticii;
• specialitatea – psihologie judiciară – tehnica poligraf;

Absolvent al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filozofi e, Secţia Psihologie, promoţia 1972. Doctor în psihologie al universităţii din Bucureşti, 1992. Profesor la Facultatea de Drept şi Facultatea de Psihologie a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti.

A îndeplinit funcţia de şef al Laboratorului psihologic de detecţie a comportamentului simulat – Serviciul criminalistic – Poliţia Capitalei. Expert poligraf recunoscut de Asociaţia Americană Poligraf şi membru asociat al acesteia din anul 1996. Profesor colaborator la Institutul Naţional al Magistraturii. Preşedintele Comisiei de apărare şi siguranţă naţională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Membru al Asociaţiei Experţilor Europeni în Tehnica Poligraf şi al Asociaţiei Americane a Psihologilor – APA. Atestat ca psiholog principal în specialităţile psihologie clinică, apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Autor al lucrărilor: Tratat universitar de psihologie judiciară – teorie şi practică, Editura Penguin Books, 2006; Psihologia interogatoriului judiciar, Editura Enmar, 2002; Sociologie juridică şi deviantă specială, Editura Fundaţia România de Mâine, 2001; Psihologia comportamentului criminal, Editura Enmar, 1999; Investigaţia psihologică a comportamentului simulat, Editura Ministerului de Interne, 1991; Tratat practic de criminalistică, vol. 2 și vol. 5, secţiunile de psihologie: detecţia stresului emoţional şi
tactica criminalistică, ancheta judiciară, Editura Ministerului de Interne, 1978; Studiu criminologic asupra omorurilor, Editura Ministerului de Interne, 1996, precum şi numeroase alte cursuri şi studii de caz în domeniu.

DOMENIILE DE COMPETENȚĂ:

• investigația comportamentelor simulate – „Lie Detector” – „Macchina de la verita” – Detectorul de minciuni;
• psihanaliza crimei;
• interogatoriul psihanalitic;
• serial killers – profiler crime;
• psihologie judiciară (martor, mărturie, victimă – agresor, act infracțional, interogatoriu, etc.)
• contribuții pe terenul criminologiei, medicinii legale, tacticii criminalisticii și științelor penale.

STUDII – PREGĂTIRE

• licențiat în psihologie;
• licențiat în drept;
• post universitar în științe penale – criminalistică;
• doctor în psihologie judiciară;
• specializat în laboratoarele de detecție a comportamentelor simulate: Rijeka, Split, Zagreb, Belgrad, etc.;
• prim expert în tehnica poligraf; introduce pentru prima dată în România tehnica poligraf; obține primele succese și convinge conducerea I.G.P. – Institutul de Criminalistică de utilitatea și eficiența metodei;
• selecționează, instruiește și antrenează primii psihologi români – experți criminaliști – în această redutabilă și modernă linie de muncă;

ATESTAT ÎN COMPETENȚELE (conf. legii 213/2004 și Normelor Colegiului Psihologilor din România):

• A – PSIHOLOGIE CLINICĂ
  – investigarea și psihodiagnosticul tulburărilor psihice și altor condiții de patologie;
  – evaluarea stării de sănătate mentală în limitele competenței psihologului, ca precondiție pentru desfășurarea unor activități care impun prin lege examinarea psihologică (ex: testarea profesorilor, a funcționarilor publici, etc)
  – evaluarea cognitivă și neuropsihologică;
  – evaluarea comportamentală;
  – evaluarea subiectiv emoțională;
  – evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului;
  – evaluarea gradului de discernamant a persoanei;
  – terapii de scurtă durată (recuperare, reeducare, etc.);
  – consiliere sportivă;
  – managementul conflictului;
  – mediere, negociere, etc.

B – PSIHOLOGIE JUDICIARA – EVALUAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF
– opinii de specialiatate în zona identificării comportamentelor simulate (duplicitare);
– monitorizare tehnica poligraf;
– psihologia martorului, victimei, inculpatului (opinii de specialitate, analiza și expertiza psihocomportmentală);
– psihologia actului infracțional (opinii de specialitate – analiza și expertiza asupra mecanismelor psihocomportamentale criminogene;
– opinii de specialitate – analiza și expertiza asupra comportamentelor criminogene în câmpul faptei (inclusiv analiza psihocomportamentală a cuplului penal victimă – agresor);
– opinii de specialitate – analiza și expertiza asupra discernământului, etc

La propunerea cunoscutului expert spaniol Dr. JOSE FERNANDEZ DE LANDA este acceptat în corpul experților europeni în tehnica poligraf.

• C – PSIHOLOGIE APLICATĂ – SECURITATE NAȚIONALĂ
  – testare, avizare psihologică, opinie de specialitate pe linia regimului armelor, munițiilor și substanțelor toxice.

RECUNOAȘTERE INTERNAȚIONALĂ

• În anul 1996, la propunerea dr. Harald Barland, Director pentru cercetări externe în tehnica poligraf – S.U.A., primește licența de „MEMBERSHIP – A.P.A. – S.U.A.”, devenind așadar expert asociat A.P.A. – Asociația Experților Americani în Tehnica Poligraf.
• În anul 2000, dr. James Allan Matte la pag. 67 – 71 al prestigioasei lucrări „Forensic Psychophysiology using the polygraph” il citeaza, recunoscandu-i meritele de adevăratul responsabil al drumului de pionierat – „Tudorel Butoi was placed in charge with full truth and responsability of pioneerdrum in polygraph technique in Romania” – inițiator și creator al școlii românești de tehnică poligraf.
• Revista „Detective & Crime” – Italia, îl citează elogios recunoscându-i meritele în materia profiler crime – psihanaliza criminală și detecția comportamentelor simulate – „E’ considerato il John Douglas della Romania”.
• Prestigioasele I.B.C. – „International Biographical Centre” si A. B.I. – „American Biographical Institute, Inc.”, îl remarcă, solicitându-i colaborarea și permisiunea de a fi prezentat ca personalitate în domeniile de competență.

RECUNOASTERE NATIONALA

• Psiholog criminalist, a deținut funcția de Șef Laborator Detecție a Comportamentelor Simulate din Serviciul Criminalistic – Poliția Capitalei (contribuie hotărâtor la soluționarea unor cauze extrem de complexe: omoruri deosebit de grave, dispariții de persoane – dovedite a fi fost omoruri – A.N.-uri, violuri cu moarte, tâlharii, jafuri, traficuri, etc.

• Se implică în elucidarea unor grave erori judiciare: cazul „Nisirius”, cazul „Anca”, etc.
• Se confruntă cu personalitățile perverse, viclene și inteligente ale lumii interlope din balcanica noastră capitală. Pune capăt, trimițând la glonț sau în detenție grea, o serie de criminali cu crime multiple: cazul „Pârvuleț”, Cazul „Vădănescu” (câte 3 omoruri săvârșite concomitent), fie criminali în serie: Puila Hary – amantul gestionarelor, Pascu, Stroe – taximetriștii morții, cu câte 2-3 crime cu mobil sexual în decurs de 2-5 ani.
• Răspunde competent solicitărilor mass-media (interviuri, analize de caz, luări de poziție), mediatizând aspectele în special preventiv-ofensive ale ripostei anti-crimă.
• Este recunoscut ca autoritate în materie de către segmentele profesioniste ale justiției, procuraturii, universității, societății civile în sens larg, creează discipoli în rândul tinerilor polițiști și studenți în psihologie și drept.

CUM ÎȘI APRECIAZĂ CARIERA?

„Fiecare zi de muncă, o implicație operativă, un caz, un om, un destin, o situație de responsabilitate, miză și risc. Am plecat fără datorii morale sau materiale față de cineva, lăsând în urmă o linie de muncă redutabilă, o experiență demonstrată și validată public … am trăit adevărat și real fără iluzii, înconjurat de admirație, invidie, iubire și ură … omul mi-a dat prilejul de a-l cunoaște în tot ce are el mai abject și mai sublim, am trăit din plin succesul și gloria, am gustat amarul înfrângerilor, am mentalitate de invingător, de justitiar și polițist … Ce-și poate dori cineva mai mult ?!”

•