Interviu cu Mihaela Alexa, cursantă în cadrul specializării Detectiv Particular: Celebra intuiție feminină poate fi un avantaj în practicarea cu succes a acestei profesii

editor | Detectiv particular | , , , , ,

Mihaela Alexa, cursantă a Colegiului Universitar Spiru Haret, a fost mereu atrasă de profesia de detectiv particular, însă nu a putut urma cursurile acestei specializări imediat după terminarea liceului. În toamna  anului trecut, a văzut o postare referitoare la specializarea detectiv particular din cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret, ceea ce a făcut-o să urmeze pașii pentru profesia dorită.

”Atunci mi-am amintit de visul meu, închis într-un sertar cu mulți ani în urmă când nu am putut să continui studiile și să mă pregătesc într-o profesie, în slujba binelui, în apărarea celor slabi sau nedreptățiți, cum ar fi avocat sau polițist.”

Așa că visul său începea să prindă din nou contur.

”Vârsta sau orice alte conjuncturi nu sunt o piedică în realizarea visurilor noastre. Energia și resursele de care dispunem fiecare trebuie canalizate pentru realizarea obiectivelor noastre și a ceea ce ne place sa facem cu adevărat.”

Pe lângă pasiunea pentru acest domeniu, Mihaela mai are un atuu: deține centura albastră în arte marțiale, pe care a obținut-o în Italia, acolo unde se și antrenează. 🙂

Foto: Mihaela Alexa

Ce te-a motivat să studiezi această specializare?

Este ceea ce mi-am dorit să fac după terminarea liceului, îmi place profesia de detectiv. Literatura polițistă și filmele de acest gen m-au captivat întotdeauna. Dar nu este de ajuns doar să-ți placă, trebuie să ai și aptitudini. Consider că am un spirit de observație dezvoltat, ceea ce este foarte important în această profesie.

Consideri că va fi mai dificil pentru tine să practici această profesie dominată cu precădere de bărbați?

Nu, nu văd nicio dificultate. Față de alte timpuri, nu chiar îndepărtate, când nu prea erau femei în profesiile dominate de bărbați, acum lumea este pregătită și s-a obișnuit să vadă femei în poziții ocupate în trecut doar de bărbați. Întâlnim femei care conduc camioane sau autobuze, femei care aleg să facă armata, femei pilot sau cosmonaut, femei la guvernare și președinți de stat. Iar celebra intuiție feminină poate fi un avantaj în practicarea cu succes a acestei profesii.

De ce ai ales Colegiul Universitar Spiru Haret?

Alegerea Colegiului a fost condiționată de specializarea pe care o oferă, și anume cea de detectiv particular, de care eram interesată. În plus, corpul didactic este format din conferențiari universitari, profesori doctori de renume.

Care este cursul tău preferat?

Cursul meu preferat este Psihologia criminalistică. Îmi plac însă și altele, cum ar fi Metode și tehnici de investigare sau Drepturile omului și drept umanitar. 

Care este obiectivul tău vizavi de această carieră?

A contribui în mod concret în combaterea acțiunilor negative și a da răspunsurile de care au nevoie unele persoane, în anumite situații.

Să văd mulțumirea lor atunci când activitatea mea i-a ajutat în rezolvarea unei probleme cu care se confruntau și la care nu aveau nici un răspuns. M-aș simți realizată pe deplin dacă voi atinge acest obiectiv.

Cum crezi că ar trebui să arate profilul unui detectiv particular profesionist?

În primul rând, un detectiv particular profesionist trebuie să aibă o existență și conștiință curată. De asemenea, sunt parte din profilul unui bun detectiv inteligența, eleganța în port și vorbă, cultura generală, perseverența, punctualitatea și chiar empatia. 

Ai un mentor în această profesie?

Nu, încă nu. În schimb, îndrăgesc celebrul personaj Hercule Poirot din romanele autoarei Agatha Christie, iar mai recent, personajul Lisbeth Slander din trilogia lui Stieg Larsson, pe care am citit-o în limba italiană.

Cât de mult contează flerul în această profesie?

Foarte mult. În profesia de detectiv se întâlnesc des situații nepravăzute sau dificile și capacitatea de a te orienta și lua decizii rapide în timp util sunt fundamentale. Lipsa acestei capacități poate compromite reușita unui caz, pentru că orice situație este unică și nu se mai repetă. Concluzia? Flerul este indispensabil.

După ce principii consideri că ar trebui să te ghidezi în această profesie?

Unele principii sunt cele după care mă ghidez în viata de zi cu zi: dorința de a face bine, menținerea unei atitudini pozitive și mai ales, investiția în propria persoană: instruirea personală și profesională în mod constant.

În mod specific profesiei sunt: asigurarea și menținerea secretului, desfășurarea activității investigative în virtutea legii, respectarea intimității și confidențialității, respectarea drepturilor, utilizarea responsabilă a informațiilor.

Un alt principiu esențial din punctul meu de vedere este refuzul cazurilor în care beneficiarul folosește informațiile procurate în situații pe care legea le interzice sau pentru favorizarea personajelor certate cu legea.

Pentru mai multe informații privind înscrierea la specializarea Detectiv Particular accesează https://colegiuluniversitar.spiruharet.ro/admitere/.

CITEȘTE ȘI:

Interviu cu Maria Dumitrică, cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret: Am ales această profesie pentru că iubesc oamenii și îmi doresc să le redau zâmbetul și încrederea în ei

editor | Asistent balneofiziokinetoterapie si recuperare medicala | , , , ,

Perseverența, buna dispoziție și optimismul sunt cuvintele ce o caracterizează. Maria Dumitrică este cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret, specializarea asistent medical balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală.

De mică a empatizat cu cei din jur și și-a dorit să aducă alinare celor aflați în suferință. Consideră că munca susținută și dedicarea conduc către traseul profesional dorit.

Ce înseamnă să fii asistent medical balneofiziokinetoterapie și recuperare, ce abilități trebuie să ai pentru acest domeniu și cât de importante sunt orele de practică pentru a-ți desăvârși pregătirea profesională, aflăm de la Maria Dumitrică în rândurile de mai jos.

Foto: Maria Dumitrică

Ce presupune a fi asistent medical balneofiziokinetoterapie și recuperare?

A fi asistent medical înseamnă a fi în slujba oamenilor aflați în suferință, înseamnă să le zâmbești, să le dai speranță, să le acorzi îngrijirile speciale, să le fii alături. A fi asistent medical de balneofiziokinetoterapie și recuperare înseamnă să fii o rază de lumină, să dai speranță oamenilor a căror viață este non-sens, să fii înger care vindecă aripile rupte ale altor îngeri, ajutându-i din nou să se înalțe.

De ce ai ales această profesie și ce abilități consideri că trebuie să ai pentru acest domeniu?

Am ales această profesie pentru că iubesc oamenii, și îmi doresc să fac tot ce îmi stă în putință, investind toate cunoștințele acumulate în bunăstarea lor fizică, pentru a face cât mai multe suflete fericite, redându-le zâmbetul și încrederea în ei.

Despre abilități, consider că trebuie accentuată demnitatea – trebuie să fii vrednic de cinste și respect, altruism – să fii preocupat întotdeauna de binele altora, să fii profesionist aplicând prin precizie și siguranță toate acțiunile întreprinse asupra stării fizice și emoționale ale celor aflați în suferință, și nu în ultimul rând, trebuie să fii onest.

Care a fost parcursul tău educațional și profesional ce au condus la cariera din prezent?

Contactul cu multe persoane aflate în suferință și neputința lor de a se manifesta a fost un factor determinant în a lua decizia de a îmbrățișa această carieră, urmând Facultatea de Educație Fizică și Sport, specializarea Kinetoterapie și Motricitate Specială, din cadrul Universității Spiru Haret, perfecționându-mă în continuare, prin studii doctorale, ceea ce îmi permite exercitarea acestei profesii la un nivel avansat.

Care a fost cel mai dificil caz pe care l-ai tratat și care a fost reacția pacientului pe parcursul recuperării?

Toate cazurile au fost dificile, fiind vorba de o patologie destul de complexă – tetrapareză spastică, dar modul de abordare și de cunoaștere al pacienților m-a ajutat foarte mult în a pătrunde oarecum în interiorul lor, simțindu-le emoțiile, și aplicând metode particulare, ceea ce a condus în accelerarea procesului de recuperare.

Cu ce categorie de pacienți preferi să lucrezi: copii sau adulți/sportivi?

Categoria de pacienți cu care prefer să lucrez sunt copiii.

Când planifici un program de recuperare, care sunt factorii de care ții cont, astfel încât să convingi pacientul să facă exercițiile respective?

Țin cont de vârstă, urmăresc starea psihoemoțională, și în funcție de acestea, înainte de a începe procesul de recuperare, creez un ambient plăcut care îmi va da posibilitatea în desfășurarea activității.

De asemenea, adopt o gândire pozitivă, transmițând persoanelor din jurul meu multă încredere și siguranță.

Care consideri că sunt motivele pentru care această specializarea a stârnit un interes crescând în ultimii ani în rândul celor care vor să practice profesia de asistent balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală?

Motivele sunt multiple: viața stresantă de zi cu zi, lipsa mișcării, o alimentație deficitară, adoptarea unor posturi incorecte în rândul copiilor și adulților, ceea ce atrage cu sine dezvoltarea unor patologii, toate acestea, considerându-le motive întemeiate, având ca scop recuperarea acestor pacienți.

Spune-ne 3 motive pentru care un viitor cursant ar alege să studieze în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret.

În cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret sunt cadre didactice foarte bine pregătite atât teoretic cât și practic, cu suflet mare, empatice, cu deschidere către nou și perfecționare permanentă, cu săli de curs dotate cu material didactic și aparatură utilizată la orele de practică.

Care este reacția cursanților în ceea ce privește instruirea practică?

Sunt entuziaști și cu o mare dorință de a putea aplica ceea ce au acumulat la nivel teoretic.

Consideri că sunt suficiente orele de practică pe parcursul anilor de studii sau recomanzi și stagii de voluntariat?

Niciodată nu aș putea spune că este suficient pentru a deveni un bun profesionist. De aceea, recomand cursanților să se implice în cât mai multe stagii de voluntariat, pentru a cunoaște cât mai bine această profesie.

Care este moto-ul după care te ghidezi în viața de zi cu zi?

Motto-ul după care mă ghidez în fiecare zi este: „Pot să îmi depășesc limitele, și să ating cea mai înaltă culme a perfecțiunii”.

Citește și: Interviu cu Daniela Nistor, cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret: Profesia de asistent medical este o profesie vocațională în care ai de învățat în fiecare zi

Interviu cu Daniela Nistor, cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret: Profesia de asistent medical este o profesie vocațională în care ai de învățat în fiecare zi

editor | Asistent medical | , , ,

Dăruirea pentru sistemul sanitar a moștenit-o din familie (unchi, mătuși, veri ce au fost doctori sau asistenți medicali, mama – registrator medical) și a transformat-o într-o profesie. Daniela Nistor este cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret și asistent medical generalist principal – licențiat cu specializare în pediatrie. Iubește culoarea alb, îi place să interacționeze cu oamenii, ceea ce a contribuit la decizia sa de a urma o carieră în domeniul sanitar.

Foto: Daniela Nistor

A urmat liceul sanitar, însă visul său de a vindeca oameni a fost la un pas să se prăbușească atunci când nu a promovat examenul de admitere în cadrul Facultății de Medicină. În cele din urmă, a reușit să își contruiască o carieră în acest domeniu, iar pacientul său este copilul cu vârsta cuprinsă între 0 – 18 ani. În această meserie este necesar să dai dovadă de ”determinare și foarte multă înțelegere și dragoste”, mărturisește aceasta.

Mai multe detalii despre ce presupune profesia de asistent medical, care sunt satisfacțiile, dar și provocările, aflăm în rândurile de mai jos.

Ce v-a determinat să alegeți profesia de asistent medical și care a fost parcursul dumneavoastră profesional până în prezent?

Am urmat liceul sanitar, iar ulterior am dat admitere la Facultatea de Medicină, dar visul meu de a lucra pentru sănătatea oamenilor nu s-a materializat întrucât nu am luat acest examen. Mi-am văzut de viață în continuare cu regretul mereu prezent în mintea mea că visul de a deveni asistent medical sau doctor nu mi s-a îndeplinit.

După revoluția din 1989 s-au înființat școlile postliceale sanitare. Visul începea să prindă din nou contur, așa că am dat admitere la scoala postliceală sanitară DR.I Cantacuzino. Am luat examenul de admitere si drumul mult așteptat de a deveni asistent medical se așternea în fața mea. Am făcut școala cu mult drag și pasiune pentru ca mi se îndeplinea dorința. Motivația a fost puternică, încât cei 3 ani au trecut repede și am absolvit cu nota 10.

Mi-am început cariera în acest domeniu ca asistent medical generalist pe secția de terapie intensivă pediatrică la IOMC (Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului), actual INSMC. De-a lungul timpului, am devenit șef de secție, iar în prezent conduc acest institut.

În 2009 a urmat cursurile Facultății de Moașe și Asistență Medicală Generală, iar ulterior, programul de masterat Cercetări și Intervenții Operaționale în Managementul Serviciilor Medico-Sociale și al Sănătății Publice din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie Dr. Carol Davila București.

În toți anii de activitate, Daniela Nistor a participat la nenumărate cursuri de educație medicală și la diverse schimburi de experiență organizate în Spania, Italia, dar și în țara noastră.

Care sunt satisfacțiile acestei meserii? Ce vă motivează pe dumneavoastră zi de zi?

Toate informațiile acumulate m-au ajutat ca satisfacția profesională să fie la un nivel crescut și să mă motiveze zi de zi în profesia aleasă. Cum sa nu fii fericit când primești mulțumesc de la mama căreia i-ai îngrijit copilul? Cum să nu fii fericit când vezi copilul zâmbindu-ți după ce l-ai înțepat? Cum să nu-ți dorești în fiecare zi să vezi evoluția spre bine a micuților pacienți?

În această profesie, inevitabil, te confrunți și cu momente foarte dificile. Ce poți face pentru a le depăși?

În această profesie, inevitabil te confrunți și cu momente foarte dificile provocate de oboseală, stres, lipsă de personal, proastă comunicare, diverse orgolii nejustificate.

Pentru a le depăși trebuie să fii un bun profesionist, un bun comunicator, un bun coleg, să ai empatie față de pacienți, față de aparținători, față de colegii cu probleme, să fii credincios și mereu să ai dorința oricât de greu îți este să faci bine, să te pui mereu în postura pacientului și să te întebi tu cum ai vrea să fii tratat.

Sunteți asistent principal licențiat în pediatrie. Cum este să lucrezi cu cei mici?

Este foarte frumos și înălțător să lucrezi cu cei mici, dar și foarte greu. De exemplu, de cele mai multe ori, trebuie să faci abstracție de faptul că va plânge când îl înțepi, pentru că tu nu îi vrei răul, vrei doar să-i recoltezi analize care îi vor stabili diagnosticul sau să-i administrezi tratamentul ca să se însănătoșească.

Aveți vreun caz care v-a impresionat îndeosebi?

Cazurile îngrijite de-a lungul celor 23 de ani au fost numeroase, unele fericite, iar altele mai puțin fericite, fiecare a rămas într-un sertăraș de care îți aduci aminte în diverse momente ale vieții.

O să vă povestesc puțin despre cel mai actual, și anume copilul MM ( deși are familie nu este însoțit de mamă pentru că mai are acasă alți copii, iar el nu poate supraviețui decât în spital, pentru că este dependent de tratament medical), pe care l-am îngrijit de la vârsta de 3 luni. Acesta are un sindrom genetic renal, cu un parcurs foarte anevoios și cu șanse cam limitate de supravețuire îndelungată.Totuși, el va face în decembrie 2020, 5 ani, deși arată ca un copil de 1 an datorită sindromului. Băiețelul este însă plin de viață și noi, tot personalul medical, ne bucurăm pentru orice nouă achiziție a lui.

Cum credeți că mă simt, deși de 2 ani nu mai lucrez în secție, când mă duc la el în salon și văd că se ridică în picioare, începe să râdă și întinde mâinile să-l iau în brațe? Mă rog la bunul Dumnezeu ca medicina să avanseze și să existe leac pentru MM.

Foto: Daniela Nistor

Sunteți director de îngrijiri la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului. Ne puteți oferi mai multe detalii despre activitatea desfășurată aici?

Din 2018 ocup funcția de director de îngrijiri în INSMC-Alessandrescu-Rusescu. Institutul are 3 componente, și anume: componenta de OG Polizu – 335 paturi (secții de obstetrică – ginecologie și maternitate), componenta de pediatrie (spitalul cu cele mai multe paturi de pediatrie medicală din București) – 176 paturi și centrul de sănătate mintală (centru de zi pentru copiii cu dizabilități).

Am în subordine aproape 800 de angajați și colaborez cu serviciul administrativ, achiziții, RUNOS, SPIIAM etc. Activitatea mea este foarte complexă din această postură, ceea ce implică foarte multe atribuții și responsabilități. Cu alte cuvinte, cam tot ce are legătură în institut la nivel de asistenți, infirmiere, îngrijitoare mă privește pe mine.

În același timp, sunteți cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret. De ce ar alege viitorii asistenți medicali să învețe aici?

Sunt cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret, este o onoare că mi s-a facut această propunere, dar este și o plăcere pentru mine. Cred că viitorii asistenți medicali aleg să învețe aici, pentru că sunt clase și laboraoare dotate pentru un învățământ de calitate, profesorii care predau sunt bine pregătiți și au un bagaj informațional bogat ce îl transmit viitorilor asistenți, colegiul are contracte de practică pentru elevi  în diverse spitale cu diverse specialități, putându-se acoperi foarte bine curricula de învățământ. În același timp, departamentul secretariat se bucură de personal bine pregătit, deschis să răspundă oricărei solicitări.

Ce evoluții ați observat în ultimii ani în ceea ce privește profesia de asistent medical?

Profesia de asistent medical în ultimii ani este într-o continuă transformare, atât din punct de vedere a noțiunilor ce trebuie acumulate pe parcursul școlii, cât și de responsabilizare a asistentului medical privind efectuarea actului medical.

Sunt un pic decepționată de cadrul legislativ, pentru că acum la școala postliceală au acces și elevii care nu au luat bacul. Nu vreau să discriminez pe nimeni, dar profesia de asistent medical presupune maturitate, implicare, responsabilizare și multe altele.

Profesia de asistent medical este o profesie vocațională în care ai de învățat în fiecare zi.