Comunicarea veștilor proaste în sectorul medical

colegiu | Uncategorized
Colegiul universitar Spiru Haret București a răspuns cu deosebită plăcere invitației primite de la BNCP, „Bad News Communication Protocols in the Medical Field/ Comunicarea veștilor proaste în sectorul medical”. Aceștia au finalizat, cu succes, un nou proiect care a avut ca scop dezvoltarea unui suport educațional de înaltă calitate, pentru amplificarea și îmbunătățirea bunelor practici în comunicarea veștilor proaste în domeniul medical.

Proiectul se adresează personalului din sectorul medical, din instituții, asociații și organizații pentru educație medicală, prevenție și cercetare medicală, experților din sănătatea publică și tuturor celor care doresc să-și antreneze abilitățile de comunicare în sănătate, prevenție, educație și reglementare.
Considerăm că rezultatele acestui proiect (disponibile gratuity pe  www.bncp.eu) pot fi de utilitate pentru cadrele didactice, cadrele medicale, absolvenții și elevii colegiului nostru.
“De multă vreme, sarcina de a oferi vești proaste pacienților a fost un subiect de îngrijorare și întrebare pentru profesioniștii din domeniul medical și nu numai. Odată cu tendințele actuale de transparență sporită și dezvăluire a diagnosticului și a prognosticului, importanța comunicării sensibile și eficiente a informațiilor care ar putea modifica negativ percepția și viziunea pacientului asupra viitorului, devine o necesitate ridicată.
Comunicarea veștilor proaste poate fi văzută ca o activitate multidisciplinară care necesită nu numai implicarea activă a unei game de profesioniști din domeniul sănătății, cum ar fi medici, asistenți medicali, terapeuți etc., ci și cunoștințe și abilități de tehnici și protocoale adecvate care cuprind expertiza din domenii precum medicină, psihologie, sociologie, resurse umane, comunicare, juridic etc.
            Situațiile care implică vești proaste pot include reapariția bolii, răspândirea bolii sau eșecul tratamentului de a afecta progresia bolii, prezența efectelor secundare ireversibile, rezultatele testelor genetice sau ridicarea problemei îngrijirilor paliative și a resuscitării, etc.
În ciuda impactului psihologic al știrilor în sine, protocoalele, abilitățile și tehnicile improprii de comunicare a veștilor proaste au un impact negativ nu numai asupra receptorului, ci și asupra emițătorului.
Proiectul „Bad News Communication Protocols in the Medical Field/ Comunicarea veștilor proaste in sectorul medical” are ca scop dezvoltarea unui suport educațional pentru amplificarea și îmbunătățirea bunelor practici în comunicarea veștilor proaste în domeniul medical.
Proiectul se adresează personalului din sectorul medical, din instituții, asociații și organizații pentru educație medicală, prevenție și cercetare medicală, experților din sănătatea publică și tuturor celor care doresc să-și antreneze abilitățile de comunicare în sănătate, prevenție, educație și reglementare.
Printre obiectivele acestui proiect se află reducerea efectelor negative ale comunicării de vești proaste asupra personalului medical, pacienților și aparținătorilor; creșterea nivelului de umanizare a practicilor medicale din clinici și spitale; îmbunătățirea competențelor de comunicare și creșterea rezilienței în rândul personalului medical și evidențierea importanței formării specifice pentru o comunicare optimă in domeniul medical, atât intra-organizațional cât și cu pacienții și aparținătorii.
Cele trei țări partenere – România, Cipru și Italia – precum și alte țări din Europa se confruntă cu un scenariu în care majoritatea personalului medical nu a primit o pregătire oficială pentru această comunicare esențială și importantă, deși transmiterea de vești proaste este ceva ce se întâmplă zilnic în majoritatea practicilor medicale.
            Proiectul este  așteptat să declanșeze o creștere semnificativă a abilităților de comunicare a veștilor proaste în rândul personalului medical și să dezvolte competențele necesare pentru a putea adapta respectiva comunicare la situații specifice. Impactul se va manifesta, de asemenea, ca o creștere a gradului de conștientizare cu privire la toate instrumentele, tehnicile și metodele pe care le poate folosi personalul medical pentru a comunica eficient veștile proaste pacienților și aparținătorilor, pentru a umaniza practica asistenței medicale și pentru a crește calitatea relației furnizorului de îngrijire medicală cu pacientul, contribuind astfel la o îmbunătățire generală a serviciilor medicale.
Ca valoare adăugată, impactul se poate manifesta prin stimularea angajabilității și prin facilitarea progreselor în carieră datorită abilităților și competențelor de comunicare sporite și nou dezvoltate ale personalului medical.
            Mai mult, prin atributele sale de transferabilitate, proiectul este  așteptat să aibă un impact asupra diferitelor grupuri precum respondenți de urgență, pompieri, psihologi de urgență sau personal din organele de aplicare a legii care comunică vești proaste familiilor în cazul unor accidente. Impactul asupra grupului menționat se va manifesta prin înțelegerea mai bună a subiectului, pregătindu-i astfel pentru acțiuni din viața reală, ceea ce poate îmbunătăți abilitățile și reacțiile în ceea ce privește comunicarea informațiilor semnificative”.
Din dorința de a ne sprijini elevii, din respect, pentru a-i pregăti corespunzător dar și pentru că puterea exemplului funcționează dar și pentru a fi mereu conectați la nevoile pacienților și aparținătorilor, investim în pregătirea noastră și punem mare preț pe schimbul de experiență și bune practici.

Surorile COGIANU au trecut de la handbal la canotaj

colegiu | Uncategorized

Roxana şi Evelina Cogianu (eleva Colegiului USH București) au ajuns în canotaj datorită mătuşei lor, Veronica Cochela. ”Au un dulap plin cu medalii!”.

Sunt multe cazuri de fraţi sau de surori care au făcut performanţă în sport, iar unul dintre ele este cel al Roxanei şi Evelinei Cogianu. După ce au practicat handbalul, ele s-au decis să treacă la canotaj, disciplină în care a excelat mătuşa lor, Veronica Cochela, campioană olimpică la Atlanta şi Sydney cu barca de 8+1. ”Părinţii ne-au îndrumat să facem sport. Au văzut performanţele mătuşei noastre”, spune Evelina.
         

N-a fost o alegere deloc rea, cele două surori adunând o mulţime de medalii la competiţii importante, medalii pe care le păstrează într-un dulap, acasă. Fiecare dintre ele are o poveste, iar în spatele acestor trofee se află mulţi ani de muncă, momente frumoase, dar şi mai triste. ”Cea mai mare bucurie pentru un sportiv este atunci când urcă pe podium, primeşte cea mai strălucitoare medalie, cea de aur, iar apoi i se cântă imnul naţional”.


Roxana Gabriela Cogianu este o canotoare română, născută la Iași, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din 2016 în proba de 8+1, legitimată în prezent la CSA Steaua București.
Inițial, Roxana Cogianu a practicat handbalul împreună cu sora sa, Evelina, înainte să treacă amândouă la canotaj, îndrumate de mătușa lor, Veronica Cochela, multiplă medaliată olimpică.
În 2003, la Campionatele Mondiale de Juniori desfășurate la Atena, și-a făcut debutul pe plan internațional printr-o medalie de aur cu echipajul de patru vâsle (Ionelia Zaharia, Adriana Oancea, Camelia Lupașcu).
La ediția din 2004, desfășurată la Banyoles (Spania), a obținut medalia de bronz la aceeași categorie (împreună cu Oancea, Gabriela Czompa, Camelia Burcă).
Un an mai târziu, a cucerit medalia de aur în cadrul aceleiași competiții, împreună cu Oancea, Zaharia și Enikő Barabás.
La Campionatele Mondiale U23 din 2006, a cucerit medalia de aur alături de echipajul de patru vâsle format din Maria Diana Bursuc, Florina Atomulesei și Ionelia Zaharia.

La a treia etapă de Cupă Mondială din 2007, echipajul de patru rame (Zaharia, Lupașcu, Barabás) s-a clasat pe locul trei. Același echipaj a adus o medalie de argint la Campionatele Europene de la Poznań (Polonia).
În 2008 a cucerit aurul în proba de dublu rame fără cârmaci la Campionatele Mondiale U23 de la Brandenburg (Germania), împreună cu Nicoleta Albu. Cogianu s-a calificat în premieră la Jocurile Olimpice la ediția din 2008, dar nu a reușit să avanseze în finală la dublu vâsle. Sezonul s-a încheiat cu medalia de bronz obținută la Europenele de la Atena, împreună cu echipajul de patru vâsle (Ionelia Neacșu, Cristina Ilie, Adelina Cojocariu).
Din 2009, Roxana Cogianu este specializată în proba de opt vâsle plus cârmaci. Împreună cu echipajul de 8+1 a cucerit bronzul la a doua etapă de Cupă Mondială de la München din 2009 și aurul la cea de-a treia etapă de la Lucerna. Mondialele desfășurate la Poznań în Polonia a adus echipajului de 8+1 (Lupașcu, Albu, Cojocariu, Neacșu, Bursuc, Ioana Crăciun, Barabás) medalia de argint. Aceeași echipaj a obținut medalia de aur și la Europenele de la Brest (Belarus).
În 2010, Cogianu și-a îmbunătățit palmaresul cu medalia de aur obținută cu echipajul de 8+1 la Cupa Mondială. Favorită la titlu, barca de 8+1 a ocupat primul loc și la Europenele de la Montemor-o-Velho din Portugalia. O nouă performanță a venit din partea aceluiași echipaj la Campionatul Mondial desfășurat în Noua Zeelandă, unde a ocupat a treia treaptă a podiumului.
La prima regată de Cupă Mondială din 2011, desfășurată la München (Germania), echipajul de 8+1 (Maria Bursuc, Ionelia Neacșu, Grigoraș, Dorneanu, Andreea Boghian, Cojocariu, Mironcic și Talida Gîdoiu) a obținut medalia de bronz. Anul competițional s-a încheiat cu medalia de aur obținută de echipajul de 8+1 la Campionatele Europene din Plovdiv (Bulgaria).
La prima și la cea de-a treia etapă a regatei de Cupă Mondială, echipajul de 8+1 a cucerit medaliile de argint. Roxana Cogianu a participat la Jocurile Olimpice de vară din 2012, unde a obținut locul 4 în finala categoriei de 8+1. La Europenele de la Varese (Italia), românca s-a situat pe prima treaptă a podiumului. În urma rezultatului, a fost recompensată cu Ordinul ‘Meritul Sportiv’ — clasa a III-a cu 2 barete.
La Campionatele Europene din 2013 desfășurate la Sevilla (Spania), a obținut medalia de aur, în timp ce la regata de Cupă Mondială de la Lucerna a ocupat a doua treaptă a podiumului. La Campionatele Mondiale desfășurate în Coreea de Sud, Cogianu a obținut două medalii de argint, atât la dublu vâsle cât și împreună cu echipajul de 8+1.
Același palmares s-a repetat și în 2014, când la Campionatele Europene desfășurate în Belgrad (Serbia), echipajul feminin de 8+1 a cucerit aurul.
Foto: Jocurile Olimpice de la Rio

La Campionatele Europene din 2015 de la Poznań, echipajul de 8+1 s-a clasat pe locul trei.

În 2016, prin rezultatul din cadrul regatei preolimpice de la Lucerna, echipajul de 8+1 (Mihaela Petrilă, Ioana Strungaru, Mădălina Bereș, Andreea Boghian, Laura Oprea, Adelina Cojocariu, Irina Dorneanu, Daniela Druncea și Roxana Cogianu) a reușit să se califice de pe primul loc la Jocurile Olimpice de vară din 2016. Echipajul a obținut medalia de bronz, după ce în urmă cu patru ani canotajul românesc nu a cucerit nicio medalie.

Aşa s-a întâmplat şi la Campionatul European desfăşurat, la Sevilla, unde Roxana Cogianu a cucerit titlul continental cu barca de 8+1 a României. Legitimată la Steaua, ea a fost colegă cu sora ei, Evelina, renunţase la canotaj din cauza problemelor cu care s-a confruntat clubul ei de atunci, Olimpia. Fireşete că cele două surori și-au propun să ajungă la Jocurile Olimpice de la Rio, Roxana dorind să se revanşeze şi pentru faptul că la Londra n-a izbutit să urce pe podium.

După ani frumoși dedicați sportului de performanță, care au fost plini de sacrificii dar și de realizări, cele două surori au ales să îți îndeplinească dorințele cele mai arzătoare și să se dedice vieții de familie.

Astăzi Evelina este o mămică împlinită și se pregătește intens pentru o carieră medicală, studiind în acest sens, la Colegiul universitar Spiru Haret București, urmând ca anul acesta să susțină examenul de certificare a calificării profesionale asistent medical generalist.