editor | Detectiv particular |
Detectivul particular este un mare anonim, spirit iscoditor și expert în găsirea informațiilor, consideră prof.univ.dr. Stan Petrescu, cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret. Nu este însă o profesie lipsită de pericole. Posibilitatea de a fi rănit sau chiar ucis este unul din riscurile pe care le poate întâmpina detectivul particular în munca sa și, de aceea, o bună pregătire teoretică îmbinată cu abilitățile necesare în acest domeniu sunt esențiale pentru a face față cu succes provocărilor ce pot apărea la tot pasul.
Prof.univ.dr. general de brigadă (r) Stan Petrescu are o experiență profesională remarcabilă – Academia Națională de Informații, Ministerul Apărării Naționale sau Forțele Terestre fiind doar câteva instituții unde a profesat.
Un profesionist desăvârșit, aceasta a primit pe parcursul carierei diverse distincții, printre care amintim: Ordinul Militar clasa I, Ordinul Național ”Pentru merit” în grad de cavaler, Certificat de apreciere din partea comenzii Forțelor speciale americane pentru colaborare.
În interviul acordat, acesta ne ajută să percepem frumusețea profesiei de detectiv particular, satisfacțiile pe care le oferă, amenințările întâlnite, precum și viitorul domeniului în România, un ”viitor atractiv”, după cum mărturisește, care aduce câștiguri financiare suficiente, satisfacții și împliniri profesionale celor ce practică acest gen ale meseriei de investigații și al intelligence-ului privat.
Pe parcursul carierei dumneavoastră, ați ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Apărării Naționale, în cadrul Academiei Naționale de Informații etc. Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o și pe care ați dori să o transmiteți cursanților din cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret?
Să te porți precum ți-e vorba și să vorbești precum ți-e portul. Iar deviza potrivită, pentru detectivii particulari, este acest frumos adagiul latin: „Esse non videri – A fi, dar nu la vedere”.
Ce este un detectiv particular, din punctul dumneavoastră de vedere?
O persoană care nu este membră a unei forțe de poliție, care este autorizată să efectueze activități de investigare în mediul privat. Detectivistica nu este un loc de muncă plin de suspans, puzzle-uri și acțiune, precum în filmele americane. Dar nici nu este o muncă atât de ușoară cum cred unii și alții de pe margine.
A fi detectiv/investigator privat înseamnă o foarte importantă operațiune de căutarea a unor oameni, de monitorizare, de sprijinire a unor acțiuni legale, civile, comerciale, criminale sau chiar de căutare de informații importante. Multe agenții de detectivi au abilități deosebit de înalte, pentru a investiga, având experți de primă mână, cu vocații de lucru pe arii întinse din domeniile economic, financiar, privat, industrial sau comercial. Detectivul particular, în numele persoanelor fizice și al profesioniștilor, poate reprezenta un atu major, deloc neglijabil!
Astfel, în secolul vitezei, detectivul particular este o persoană cu un înalt grad de raţionament logic, cunoaşte foarte bine arta de a se deghiza, îşi transpune imaginația într-o realitate pragmatică, reușind să fie critic atunci când situația o cere şi să discearnă cu mare grijă acele indicii care vor duce spre rezolvarea cazului pentru care a fost angajat.
Prof. Stan Petrescu atrage atenția asupra faptului că detectivul particular nu trebuie confundat cu termenul englezesc „detectiv”, care desemnează un ofițer de poliție responsabil, pentru efectuarea investigațiilor oficiale. Un ofițer de poliție este în toate cazurile un investigator al statului și lucrează în conformitate cu dreptul public.
Detectivul particular este responsabil de efectuarea investigațiilor private în conformitate cu dreptul privat (se subîmparte în drept civil, drept comercial, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul procesual civil şi dreptul internațional privat), ramură a dreptului care reglementează relaţiile dintre persoanele particulare sau dintre colectivităţile organizate ca unităţi private.
Detectivul particular este un mare anonim, om de cultură, spirit iscoditor și neliniștit, devotat meseriei, investigator neîntrecut, expert în munca de informații.
Detectivul este un investigator în conformitate cu dreptul privat, adică o persoană cu statut de drept privat, care desfășoară, în mod profesional, cercetări, investigații și supraveghere. Această calitate de investigator, în conformitate cu dreptul privat (care nu este o desemnare sau un titlu, ci un statut juridic și social) este, de asemenea, împărtășit cu alte profesii care nu au nicio relație cu anchetatorii oficiali, în special în context proceduri administrative, civile, penale, sociale.
Ce trăsături de personalitate credeți că ar ajuta pe cineva să reușească în calitate de investigator privat și ce trăsături ar împiedica succesul?
Să fie perceptiv, acesta fiind elementul cheie al profesiei. Să nu se descurajeze și să urmărească piesele care urmează să fie explorate, cu răbdarea animalului de pradă.
A fi un bun observator reprezintă pentrudetectiv brațul perceptibilităţii sale. El trebuie să observe micile piese, ascunse într-un ansamblu de probleme, care fac toată diferența într-un caz.
Răbdarea constituie trăsătura esențiala la întocmirea de analize operative. Este necesar să știi cum să cântărești toate situațiile și să acționezi la momentul potrivit, fără teama de eșec.
Spirit calm/liniștit, adică o atitudine de adoptat, pe care detectivul trebuie să și-o cultive permanent. A ști să-ți controlezi și să-ți menții calmul și răbdarea, constituie trăsătura principală a unui detectiv.
Devotament, adică trebuie să rămâi disponibil și consecvent pentru cazul pe care îl ai în lucru.
Incoruptibilitate maximă, calitate esențială a profesiei. Detectivul trebuie să păstreze o autenticitate și o anumită notorietate. Investigația trebuie să fie singura lui preocupare.
Abilități de comunicare eficiente, însemnând nimic altceva decât capacitate de a convinge, să fii persuasiv și să asculți oamenii, vital în comunicare.
Cunoașterea temeinică a legii, fiind necesară pentru a evita angajarea detectivului în unele activități ilegale.
Aptitudini fotografice bune. Există această zicală că „o imagine bună valorează cât o mie de cuvinte” și de aceea probele fotografice sunt cele mai credibile tipuri de probe într-o sală de judecată.
Organizare și exactitate, pe care detectivul particular trebuie să le aibă în atenție permanentă, fiind necesare la identificarea și aranjarea detaliilor, chiar și a celor mai mici.
Cum este privită munca de detectiv particular în România? Predomină bărbații sau femeile în practicarea acesteia?
La începuturile ei, detectivistica a fost privită cu scepticism și multă îndoială, cetățenii fiind obișnuiți să se adreseze autorităților etatice. Astăzi, detectivistica a devenit o meserie respectabilă, cu organizații pe tot cuprinsul țării, o meserie de domni, o organizație privată de investigare aflată în serviciul celor care sunt dornici să afle adevărul. Am putea spune că, în această meserie, domină bărbații, dar nu într-o pondere foarte mare. Există unele riscuri ale meseriei incompatibile cu puterea fizică a femeii de a se apăra. Există femei detectiv, care au depășit orice așteptare. Un exemplu notabil, în acest sens, îl constituie doamna Maria Bumbaru, Președintele Asociației Naționale a Detectivilor Particulari din România.
Cu ce fel de pericole te poți întâlni pe teren?
Există multe pericole, riscuri și amenințări cu care se confruntă investigatorii privați, care trebuie să fie contabilizate și gestionate cu înțelepciune și profesionalism. Gestionarea riscurilor este importantă pentru investigatorii profesioniști, fiind necesar să se ia în considerare fiecare caz acceptat. Riscurile recunoscute pot fi pregătite și evitate, în timp ce surprizele periculoase pot întotdeauna să readucă la suprafață dezastrul pentru orice misiune.
Să fim atenți la riscurile juridice ale investigațiilor private. Detectivii particulari se confruntă cu o varietate de aduceri la îndeplinire a unor obligații legale. Întrucât detectivii lucrează, îndeaproape, cu avocații și se ocupă de numeroase probleme litigioase, trebuie să se comporte, întotdeauna, într-o manieră adecvată experților din legătura lor. Un mic pas greșit poate costa munca și cariera unui investigator talentat.
Problemele juridice obișnuite întâmpinate de detectivi în timpul activităților lor specifice includ încălcarea legilor penale, încălcarea vieții private, calomnia, neadaptarea documentelor adecvate, nerespectarea procedurilor adecvate și riscul încălcării multor acte normative privind traficul rutier în timpul supravegherii și a conducerii vehiculelor. Practic, un investigator ar putea face greșeli, poate ajunge la mari probleme, în funcție de circumstanțele cazului, de felul clientului și de tipul afacerii operate de acesta.
Un alt risc adus în atenție de către prof. Stan Petrescu este legat de posibilitatea pierderilor financiare. Agențiile de detectivi au cheltuieli, la fel ca orice alt tip de afacere, cheltuielile lunare putând fi reduse la minimum printr-o planificare atentă, pentru a rămâne pe linia de plutire. Una dintre greșelile detectivilor începători o reprezintă investirea unor sume mari în afaceri, cu speranța că banii se vor întoarce multiplicați, însă acest lucru nu se întâmplă mereu. În situația în care clienții plătitori nu sunt solvabili, afacerea se va prăbuși. Pentru a minimiza acest tip de risc, este necesar să existe un plan de afaceri bun și conexiuni sigure.
O altă categorie de riscuri pentru investigatorul privat implică posibilitatea de a fi rănit sau chiar ucis, în linia sa de muncă. Aceste riscuri pot fi minore pentru multe tipuri de detectivi, dar pot fi mult mai frecvente în anumite specialități de nișă. Aceste riscuri apar atunci când detectivul particular reprezintă o amenințare directă pentru cei ce încalcă legile. Nu este neobișnuit ca oamenii să reacționeze cu violență dacă descoperă că viețile lor sunt cercetate de un investigator profesionist.
Prin urmare, este necesar ca detectivii să evite orice fel de greșeli operative, să fie precauți și prudenți, să fie atenți la mediul înconjurător, la activitățile cu subiecții vizați, în orice moment. Fiecare investigator ar trebui să-și evalueze întreg registru de potențiale amenințări, să aibă pregătită din timp o bună versiune în autoapărare și variante tactice de ieşire din orice situație periculoasă.
Există varii situații când un detectiv particular își riscă starea de sănătate, căci se confruntă cu stres puternic, sau este obligat să rămână, pe teren, ore îndelungate de muncă și așteptare. Sau poate lucra la ore critice, cum ar fi noaptea târziu și dimineața foarte devreme, pentru perioade lungi de timp. Clientul, precum și specificul investigației, sau programul de lucru al subiectului țintă, dictează orele și conduita de lucru. Este nevoie de adaptare permanentă la orice fel de situație, cu consum mare de energie fizică și nervoasă.
Un subiect poate deveni indignat dacă observă detectivul în timpul supravegherii. Pot reacționa într-un mod agresiv sau violent. Atenția detectivului va fi dusă la extrem, dacă se dorește ca subiectul să fie urmărit în mod eficient, în timp ce are loc deplasarea în trafic și, în același timp, să fie observată ținta și mediul în care se mișcă, concomitent cu luarea de notițe, efectuarea de înregistrări video. Chiar și cei mai buni detectivi particulari vor putea pierde uneori un subiect. Subiectul poate rula ușor cu mașina, poate conduce în mod agresiv, poate încălca legile de circulație, sau poate dispărea într-o zonă aglomerată, ceea ce face dificilă și extrem de periculoasă acțiunea de supraveghere a subiectului.
Așadar, viața unui detectiv particular nu este la fel de strălucitoare pe cât este înfățișată în filme. În realitate, există anumite aspecte ale muncii care generează riscuri de diverse naturi.
Care sunt satisfacțiile acestei meserii?
Să transformi probabilitatea în certitudine, necunoscutul în cunoscut, să devoalezi minciuna, falsul, furtul, dedublarea profesională, frauda masivă și să demonstrezi adevărul unic cu probe indubitabile.
Satisfacția în munca detectivistică înseamnă reușită, iar aceasta se bazează pe cultură, răbdare, tăcere, gândire logică, calm, comunicare bună cu toate categoriile de oameni și culturi diferite, acribie, consecvență, organizare perfectă, onestitate, dragostea de oameni și de meserie. Când iubești profesiunea, pe care o practici, niciodată nu vei fi obosit sau plictisit.
Balzac spunea că două ființe tresar pe lumea aceasta: leul când zărește prada și mama când își găsește copilul. Cine poate ajuta o mamă să-și găsească micuțul ei copil, furat sau dispărut, să tresare de bucurie la vederea lui, dacă nu un detectiv profesionist.
Nereușitele muncii detectivistice sunt generate de incultură, necunoașterea cadrului legal, grabă, superficialitatea, arghirofilie, aroganță și mândrie, disprețul față de oameni, față de lege și față de muncă.
Care sunt situațiile în care oamenii apelează la serviciile unui detectiv particular?
Suma problemelor pe care clienții le pun spre rezolvare firmelor de detectivi particulari este foarte mare. În acest spectru de probleme oamenii sunt mai concentrați pe aflarea unor răspunsuri, de regulă, aflate într-un registru larg de fapte de natura dreptului privat.
Vom spicui câteva probleme și anume: verificarea istoricului unui traseu ocupațional, monitorizarea performanței profesionale a angajaților ori a delegaților la conferințe și întâlniri de afaceri, a vânzătorilor și reprezentanților firmelor comerciale, verificarea legalității concediului medical, dispariții și absenteismul unor persoane, duplicitatea activităților profesionale, competiţie neloială, rapoarte financiare și economice ale executivului unor firme, veridicitatea locației unei proprietăți, cazuri de insolvența nejustificată, spionaj industrial și comercial, cercetări în materie de autenticitate brevete și mărci comerciale, scurgeri de informații din organizații private, falsificare de mărci, furtul și plagiatul proceselor de producție, fraude în asigurări, verificarea daunelor accidentelor îndoielnice, răniţi în accidente săvârșite cu intenție etc. Foarte multe cazuri sunt legate de infidelitate, anturajul copiilor – părinții vor să vadă cu cine și unde își petrec timpul extrașcolar, dispariția bătrânilor, conduita bonelor din casă, care îngrijesc copii.
Există perioade mai aglomerate în care oamenii apelează la serviciile unui detectiv particular?
Un detectiv respectabil și bine pregătit profesional nu are niciodată drept scuză încărcătura perioadelor sale de lucru. El este permanent la dispoziția angajatorului său, al clientului său. El are avantajul de a-și construi filozofia muncii sale, funcție de complexitatea unui caz și de gradul de cooperare ale clientului.
Cu ce fel de obstacole se confruntă un detectiv particular atunci când urmărește pe cineva timp îndelungat?
Există posibilitatea ca narativul clientului să fie nesincer, datele oferite fiind neconforme scopului urmărit, această nesinceritate, ducând la prelungirea acțiunilor investigative și la finalizarea, cu întârziere, sau deloc, a promisiunilor contractuale. Drept urmare, există riscul apariției alterării şi perisabilității datelor şi informațiilor culese, pierderea credibilităţii detectivului.
De asemenea, pot apărea riscuri pentru ca detectivul să fie defăimat, chestiune ce generează consecințe negative asupra prestigiului firmei, asupra afacerii, în general. Posibil ca o nereuşită profesională, prin prelungirea investigaţiilor, să creeze dubii clientului, să-l supună pe acesta la cheltuieli nejustificate. Din grabă, se poate ajunge la încălcarea confidențialității acțiunii, la dificultăți în ceea ce privește dovedirea autenticității acţiunilor investigative, la furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare și în final la eșec profesional. Aceste obstacole pot fi prevenite prin încheierea de contracte ferme cu clienții, în cele mai bune condiții asiguratorii, pentru detectiv și firma sa.
Un detectiv de meserie, cu destulă experiență detectivistică, inteligent și determinat, găsește întotdeauna, variante de lucru sigure, pentru a preveni orice cauză care ar conduce la prelungirea și obstacularea misiunilor sale.
Internetul este de folos în acest domeniu sau reprezintă un impediment?
O abilitate necesară o reprezintă capacitatea de a utiliza computerul pentru a efectua cercetări pe Internet și, de asemenea, de a căuta informații care sunt necesare pentru a lucra la misiune. Detectivul va trebui să fie foarte priceput în utilizarea computerelor, a telefoanelor inteligente, astfel încât să poată localiza cu ușurință informațiile ascunse despre o persoană; aceasta este informația pe care persoană obișnuită nu ar putea să o găsească. Această abilitate este importantă, deoarece fără informații credibile, un caz nu poate fi rezolvat.
Primul și cel mai important pas în a deveni cunoscător în computer este să înveți cum să folosești Google în avantajul tău. Este important să afli cum să pui corect o întrebare pentru căutare și cum să utilizați Google pentru a găsi răspunsul.
Internetul reprezintă o sursă bogată și rapidă de informaţii. Nu toate informațiile care circulă pe internet sunt adevărate, de aceea un detectiv, întotdeauna va avea priceperea verificării acestor informații și coroborate cu celelalte pe care le deține în caz și numai dacă ele conduc la adevărul cauzei sale, atunci internetul îi este o sursă credibilă de informații. Tot atât de adevărat este şi faptul că Internetul poate constitui pentru diletanți și „atotștiutori” o uriașă sursă de dezinformare și manipulare prin promovarea de informații false (fakeNews).
Care este relația dintre securitatea privată și cea națională din România?
Amândouă dimensiuni ale securității operează cu informația, principiile muncii fiind asemănătoare. Diferă numai beneficiarii produșilor de informații. În cazul securității private, beneficiarul este contractorul privat, persoană particulară, care plătește informația, pe câtă vreme, în situația cealaltă, beneficiarii sunt decidenții statali, avizați și autorizați să primească produși de informații de la structurile oficiale de securitate națională, în baza cărora se iau decizii, în interesul securității naționale, pe cele trei nivele: tactic, operativ și strategic. Aceste informații necesare instituțiilor de securitate nu beneficiază de expresie bănească.
Dacă pe parcursul investigației apar informații și date care interesează securitatea națională, ordinea publică, sau apărarea națională, detectivii particulari, conform legii, le vor promova instituțiilor de securitate ale statului.
De ce ar alege o persoană să studieze la Colegiul Universitar Spiru Haret pentru a profesa în industria privată de securitate?
Pentru că Universitatea Spiru Haret, sensibilă la nou, în materie educațională și formare de noi cariere, de noi profesiuni, reprezintă prima și singura universitate din România care a acreditat o formă superioară de pregătire în materie, numită „Colegiul universitar pentru detectivi particulari”.
Meseria de detectiv particular este una a inteligențelor, a minților deschise, profitabilă și de viitor, care poate să-și găsească mulți aderenți, piața de exprimare a investigațiilor private fiind destul de largă, atât în țară cât și în cadrul Uniunii Europene. Apreciem că această universitate are condiții excelente, pentru un învățământ de cea mai bună calitate și dispune de resurse educaționale suficiente, pentru a pregăti multe generații de detectivi particulari de aici înainte.
Sufletul acestei forme superioare de pregătire este Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari din România, doamna Maria Bumbaru. Alături de distinsă doamnă a intelligence-ului privat, au venit mai mulți profesori universitari de mare prestigiu, recunoscuți în țară și străinătate, foarte buni specialiști pe domeniile detectivisticii cum ar fi: dreptul public și privat, cu toate ramurile, criminalistică, investigațiile judiciare, știința informațiilor, managementul organizaţional, psihologie criminalistică, tehnologie informatică, dar și comunicare, organizare și înființare firme de detectivi particulari.
Care este viitorul „ochilor din umbră” în România?
Un viitor atractiv, mai ales în societățile liberale, care aduce câștiguri financiare suficiente, satisfacții și împliniri profesionale celor ce practică acest gen ale meseriei de investigații și al intelligence-ului privat. Transformările sociale profunde și înalta tehnologie vor afecta activitatea curentă a unui detectiv particular.
Tehnologiile informaționale înalte ne permit să aflăm despre ce se întâmplă pe străzile din Tokyo sau București, în timp real, datorită unui simplu „Tweet.” Informațiile, mesajele și produsele digitale călătoresc mai repede ca să fie împărtășite mai repede. Această încărcătură informațională pletorică a afectat lumea afacerilor, dar și pe aceea a investigațiilor private. Cele mai bune agenții de detectivi din toate orașele mari din Europa și din întreaga lume caută să se reunească în companii, după modelul celor industriale, și, prin aceasta, stabilesc alianțe strategice cu altele din diferite țări, pentru a dezvolta o investigație complexă care să ofere rezultate excelente clienților de mare rang.
Activitatea unui detectiv privat a evoluat într-o manieră mult mai aplicată și poate fi un sprijin real pentru rețeaua de întreprinderi mici și mijlocii, permițându-le acestora să aibă informații solide pentru a susține diverse tipuri de decizii în afaceri. Imaginea detectivului particular devine nu una estompată, difuză, restrânsă la cazuri particulare, ci una polivalentă, pregătită și plină de cunoștințe despre managementul afacerilor, care le va permite să abordeze cazurile de afaceri extinse, întrebuințând mai multe instrumente perfecţionate de lucru și o bază mult mai solidă de date de investigare.
Tehnologia este acum o variabilă omniprezentă în dezvoltarea aproape în orice activitate de muncă. În mod clar, munca unui detectiv privat nu face excepție. Aceasta nu implică faptul că munca grea a unui detectiv va dispărea, dar cu siguranță se va transforma într-un optimum hibrid. Tehnici precum contactul direct (fața în față), mersul din ușă în ușă în căutarea martorilor și a celor care fac parte din scenariul clasic al unui investigator privat, nu vor dispărea niciodată, ci vor fi completate și mixate cu instrumente noi pe care tehnologia i le oferă. Și în aceste zile, este incontestabil că poți găsi mai multe informații despre o persoană cu câteva ore bune petrecute pe un computer decât să petreci zile și săptămâni, folosind metode rutiniere care au fost utilizate în ultimii cincisprezece sau douăzeci de ani.
În acest scenariu al schimbării și modernizării, ceva rămâne încă neschimbat în activitatea unui detectiv, iar acest „ceva” este de natură etică. Este nevoie de regândirea eticii profesionale, ca urmare perfecționării instrumentelor de înaltă tehnologie, cu o mai mare putere a de cunoaștere, privitor la confidențialitatea persoanelor și sfera vieții lor private.
Viitorul profesiei, în ciuda progreselor tehnologice utilizate, rămâne strâns legat de gradul de onestitate în rândul detectivilor care abordează cazurile. Onestitatea față de clienți, precum și respectarea strictă a standardelor etice ale profesiei reprezintă, cu siguranță, deschiderea de noi orizonturi și provocări ale detectivilor particulari.
Pe scurt, provocările pentru activitatea unui detectiv provin din mai multe planuri, dar profesionalismul, experiența, pregătirea și utilizarea iscusită a instrumentelor de lucru, cuplate cu o etică și onestitate intacte permit ca detectivii particulari să fie pregătiți să facă față unor noi orizonturi și noi perspective.
Ce sfaturi aveți pentru cei ce doresc să urmeze o carieră în acest domeniu?
Immanuel Kant a lăsat posterității un adagiu destul de „suculent”: „Nu-mi dați sfaturi, căci știu să greșesc și singur.”
În general, un detectiv particular învață/dezvoltă abilitățile muncii prin acumularea de multă experiență și activitate practică, pentru că până acum, nu s-au învățat tainele acestei meserii în nicio instituție academică, astfel încât diplomele sunt relativ lipsite de importanță, pentru asigurarea unui succes garantat. Un detectiv particular trebuie să fie matur, capabil să lucreze singur, să gândească logic, să reacționeze rapid, să exercite o judecată solidă și să păstreze o distanță profesională la locul de muncă. Un investigator privat, singuratic, ar trebui să aibă abilitățile necesare pentru ca orice mică afacere să aibă succes, inclusiv o bugetare solidă, abilități de relații cu clienții, o etică de lucru puternică și un stil independent. Detectivii din agenții mai mari trebuie să fie pricepuți să aibă abilitatea de a face distincție clară între urgențe și priorități, să redacteze rapoarte sintetice valoroase, să utilizeze o varietate de resurse instituționalizate, să fie în măsură să lucreze, conlucreze, coopereze și colaboreze cu echipe de detectivi din alte societăți și din alte spații de cultură.
Pentru a fi un bun detectiv particular, trebuie să ai simțul străzii, al spațiului de mișcare, abilități analitice și curiozitate profesională maximă. El trebuie să aibă simțul detaliului și detalierii faptelor, memorie, calm, răbdare, să fie organizat, harnic și minuțios, să știe a lucra cu tehnologia modernă. Comunicarea și alte abilități sociale trebuie să fie excelente pentru a putea asculta, a-i face pe alții să se simtă în largul lor, să aibă abilitatea de a înțelege limbajul corpului pentru a evalua credibilitatea convivului său. Detectivul trebuie să știe a menține distanța profesională, să reziste la stres, să fie consecvent și să persevereze. Detectivul particular trebui să fie încrezător, cultivat și cunoscător a mai multor domenii ale vieții, dar în același timp, tolerant și neprovocator. Starea fizică și psihică să fie excelente, ca și sănătatea, să aibă un temperament liniștitor și constant. Să aibă cunoștințele operaționale de fotografie și videografie, pentru că îi sunt utile în timpul supravegherii și al delicatelor operații sub acoperire.
În calitate sa de investigator, trebui să poată trata în mod eficient cu profesioniștii din domeniul juridic și să facă față cerințelor acestora, chiar dacă uneori este dificil și drumul pare a fi sinuos. Un detectiv particular, trebuie să îndeplinească multe sarcini de rutină destinate avocaților, să învețe cum să cerceteze o persoană și cum să dezvolte contacte de investigare valoroase.
Detectivii particulari sunt experţi în arta camuflării, au abilități exersate în evitarea capcanelor de tot felul, știu să obţină, să se abțină şi să transmită informaţii despre obiectivele importante din cazul aflat în lucru. Ca metodă importantă de lucru este aceasta: „Ascultă, urmăreşte şi taci“, consemnează tot ce vezi și auzi.
Profesia de detectiv nu este ușoară, nu este una aventurieră și întrebuințează câteva instrumente de bază, detectivii fiind supuși unor comandamente obligatorii a fi respectate.
Un bun detectiv particular, consideră prof. Stan Petrescu, care își dorește să atingă performanța în acest domeniu, trebuie să știe să-și controleze gândurile, să nu săvârșească indiscreții în nicio împrejurare, să păstreze și să apere informațiile pe care le culege în interesul cazului său și să nu le divulge niciunei persoane neautorizate. Prin urmare, menținerea secretului profesional este o condiție fundamentală pentru reușita acțiunilor sale.
Întotdeauna, un detectiv trebuie să vadă lucrurile esențiale, fără să fie văzut. Iar în derularea acțiunii detectivistice, discreția să fie cartea de căpătâi, haină de vreme rea.
Agenda de contacte și adrese, cu faptele și persoanele suspecte, cu informațiile și indiciile care ar putea deveni dovezile/probele pe care urmează să le administreze la finalul acțiunii este esențială pentru detectivul particular.
Respectarea legilor și confidențialitatea persoanelor reprezintă osatura autorității sale profesionale.
Dacă optanții pentru o asemenea carieră se hotărăsc să o îmbrățișeze, atunci să vizualizeze pe planul minții lor dacă dispun de asemenea însușiri și priceperi.
Un sfat general, recomandat pentru toți detectivii particulari, ca răspuns la zicerea lui Kant, merită menționat la încheierea acestui interviu. La vremuri de cumpănă detectivistică, morala istoriei ne învață că: „Atunci când nu știi ce să faci, ascultă și taci.”
Află mai multe despre admiterea în cadrul specializării Detectiv Particular accesând https://colegiuluniversitar.spiruharet.ro/admitere/.
CITEȘTE ȘI: