Echilibru emoțional, gândire critică, calm și
o bună pregătire profesională, aceste trăsături de personalitate sunt
indispensabile pentru un detectiv particular de succes, consideră prof.univ.dr. Pavel Abraham, cadru didactic în cadrul Colegiului
Universitar Spiru Haret, specializarea Detectiv Particular.
A ocupat funcţii importante în
instituţii de prestigiu, precum inspector general al
Inspectoratului General al Poliției, profesor la Centrul pentru Pregătirea și
Perfecționarea Cadrelor MAI din București, secretar de stat în cadrul MAI
pentru relația cu Parlamentul, președinte al Agenției Naționale Antidrog
din cadrul Ministerului de Interne.
Experienţa
căpătată de-a lungul timpului l-au modelat într-un profesionist desăvârşit, care astăzi a ales să împărtăşească cunoştinţele
sale generaţiilor viitoare de detectivi
particulari.
În interviul acordat, prof.univ.dr. Pavel Abraham ne povesteşte cum este privită profesia de detectiv particular în România, ce pericole poţi întâmpina pe teren, dar şi viitorul acestui domeniu.
Pe parcursul carierei dumneavoastră, ați ocupat diverse funcții în instituţii de prestigiu. Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o și
pe care ați vrea să
o transmiteți cursanților
din cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret?
Munca neîntreruptă, cu onestitate și respect față de toți
colaboratorii.
Ce este un detectiv particular, din
punctul dumneavoastră de vedere?
Reprezentantul societății civile, alături de cetățean pentru
apărarea drepturilor și libertăților fundamentale în fața autorităților
publice.
În prezent, sunteți avocat în cadrul Abraham&associates. Considerați că este obligatoriu ca cei care doresc să se specializeze în acest domeniu, să aibă Facultatea de Drept?
Facultatea de Drept reprezintă un avantaj, dar nu este o
necesitate de abordare a acestui domeniu.
Ce
trăsături
de personalitate credeți că
ar ajuta pe cineva să reușească în calitate de investigator privat?
Echilibru emoțional, gândire critică, calm
și o bună pregătire profesională.
Cum este privită munca de detectiv particular în România? Predomină bărbații
sau femeile în practicarea acesteia?
Cu rezerve, încă nu avem o cultură a utilizării
investigatorului privat pentru rezolvarea unor chestiuni de interes personal.
Femeile sunt mai puțin reprezentate în profesie, dar în opinia mea, ele ar avea
un mai mare succes.
Cu ce fel de pericole te poți întâlni pe teren?
Detectivistica este o profesie de risc, liberală, și de aceea
trebuie evitate conflictele intervenite între cei interesați când pot apare
amenințări și violențe.
Care sunt satisfacțiile acestei meserii?
Trăiri personale intense, atunci când avem sentimentul că
suntem utili și am contribuit la triumful adevărului ascuns.
Care sunt situațiile în care oamenii apelează
la serviciile unui detectiv particular?
Insatisfacții în relațiile
de cuplu, identificări de persoane, în procese civile și penale,
suspiciuni în relațiile cu clienți a unor agenți economici, bănci, firme de
asigurări etc.
Există
perioade mai aglomerate în care oamenii apelează
la serviciile unui detectiv particular?
De regulă se apelează la detectivul particular în situații grele
de criză sau conflict.
Cu ce fel de obstacole se confruntă un detectiv particular atunci când urmărește pe cineva timp îndelungat?
Lipsa mijloacelor performante de investigare, birocrația și
opoziția autorităților, resurse materiale reduse etc.
Internetul este de folos în acest domeniu
sau reprezintă un impediment?
Primul pas în orice investigație îl reprezintă verificarea pe
internet. Este cel mai bun aliat în orice început de investigație privată.
Care este relația dintre securitatea privatăși cea națională din România?
Încă mai persistă unele turbulențe în comunicare, neîncredere și
suspiciuni reciproce.
De ce ar alege o persoană să studieze la Colegiul Universitar Spiru
Haret pentru a profesa în industria privată
de securitate?
Pentru dobândirea cunoștințelor și deprinderilor necesare a unei profesii de excepție, în care
satisfacțiile sunt la ele acasă în permanență.
Care este viitorul ”ochilor din umbră” în România?
Vadeveni un serviciu
public indispensabil oricărui cetățean care activează într-o lume din ce în ce
mai complexă și dificilă.
Ce sfaturi aveți pentru cei ce doresc să
urmeze o carieră în acest domeniu?
Să se pregătească intens pentru noua meserie; să-și procure
tehnica de investigații performantă; să dovedească caracter și empatie față de
clienți și adversari, urmărindu-se promovarea adevărului în procesul de
identificare a împrejuraăilor de fapt concrete (dreptate=adevăr afișat, dovedit).
Detectivul particular este un mare anonim, spirit iscoditor și expert în găsirea
informațiilor, consideră prof.univ.dr. Stan Petrescu, cadru didactic în cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret. Nu este însă o
profesie lipsită de pericole. Posibilitatea
de a fi rănit sau chiar ucis este unul din riscurile pe care le poate întâmpina
detectivul particular în munca sa și, de aceea, o bună pregătire teoretică
îmbinată cu abilitățile necesare în acest domeniu sunt esențiale pentru a face
față cu succes provocărilor ce pot apărea la tot pasul.
Prof.univ.dr. general de brigadă (r) Stan Petrescu are o experiență profesională remarcabilă – Academia Națională de Informații, Ministerul Apărării Naționale sau Forțele Terestre fiind doar câteva instituții unde a profesat.
Un profesionist desăvârșit, aceasta a
primit pe parcursul carierei diverse distincții, printre care amintim: Ordinul
Militar clasa I, Ordinul Național ”Pentru merit” în grad de cavaler, Certificat
de apreciere din partea comenzii Forțelor speciale americane pentru colaborare.
În interviul acordat, acesta ne ajută să percepem frumusețea profesiei de detectiv particular, satisfacțiile pe care le oferă, amenințările întâlnite, precum și viitorul domeniului în România, un ”viitor atractiv”, după cum mărturisește, care aduce câștiguri financiare suficiente, satisfacții și împliniri profesionale celor ce practică acest gen ale meseriei de investigații și al intelligence-ului privat.
Pe parcursul carierei dumneavoastră, ați ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Apărării Naționale, în cadrul Academiei Naționale de Informații etc. Care este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o și pe care ați dori să o transmiteți cursanților din cadrul Colegiului Universitar Spiru Haret?
Să te porți precum ți-e vorba și să vorbești precum ți-e portul. Iar
deviza potrivită, pentru detectivii particulari, este acest frumos adagiul
latin: „Esse non videri – A fi, dar nu la vedere”.
Ce este un detectiv particular, din punctul dumneavoastră de vedere?
O persoană care nu este membră a unei forțe de poliție, care este
autorizată să efectueze activități de investigare în mediul privat. Detectivistica
nu este un loc de muncă plin de suspans, puzzle-uri și acțiune, precum în
filmele americane. Dar nici nu este o muncă atât de ușoară cum cred unii și
alții de pe margine.
A fi detectiv/investigator privat înseamnă o foarte importantă
operațiune de căutarea a unor oameni, de
monitorizare, de sprijinire a unor acțiuni legale, civile, comerciale,
criminale sau chiar de căutare de informații importante. Multe agenții de
detectivi au abilități deosebit de înalte, pentru a investiga, având experți de
primă mână, cu vocații de lucru pe arii întinse din domeniile economic,
financiar, privat, industrial sau comercial. Detectivul particular, în numele
persoanelor fizice și al profesioniștilor, poate reprezenta un atu major, deloc
neglijabil!
Astfel, în secolul vitezei, detectivul particular este o persoană cu un
înalt grad de raţionament logic, cunoaşte foarte bine arta de a se deghiza, îşi
transpune imaginația într-o realitate pragmatică, reușind să fie critic atunci
când situația o cere şi să discearnă cu mare grijă acele indicii care vor duce
spre rezolvarea cazului pentru care a fost angajat.
Prof. Stan Petrescu
atrage atenția asupra faptului că detectivul particular nu trebuie confundat cu
termenul englezesc „detectiv”, care desemnează un ofițer de poliție
responsabil, pentru efectuarea investigațiilor oficiale. Un ofițer de poliție
este în toate cazurile un investigator al statului și lucrează în conformitate
cu dreptul public.
Detectivul particular
este responsabil de efectuarea investigațiilor private în conformitate cu
dreptul privat (se subîmparte în drept civil, drept comercial, dreptul
familiei, dreptul muncii, dreptul procesual civil şi dreptul internațional
privat), ramură a dreptului care reglementează relaţiile dintre persoanele particulare
sau dintre colectivităţile organizate ca unităţi private.
Detectivul particular este un mare anonim, om de cultură, spirit iscoditor și neliniștit, devotat meseriei, investigator
neîntrecut, expert în munca de informații.
Detectivul este un investigator în conformitate cu dreptul privat, adică
o persoană cu statut de drept privat, care desfășoară, în mod profesional,
cercetări, investigații și supraveghere. Această calitate de investigator, în
conformitate cu dreptul privat (care nu este o desemnare sau un titlu, ci un
statut juridic și social) este, de asemenea, împărtășit cu alte profesii care
nu au nicio relație cu anchetatorii oficiali, în special în context proceduri
administrative, civile, penale, sociale.
Ce trăsături de personalitate credeți că ar ajuta pe cineva să reușească
în calitate de investigator privat și ce trăsături ar împiedica succesul?
Să fie perceptiv, acesta fiind
elementul cheie al profesiei. Să nu se descurajeze și să urmărească piesele
care urmează să fie explorate, cu răbdarea animalului de pradă.
A fi un bun observator
reprezintă pentrudetectiv brațul perceptibilităţii sale. El trebuie să
observe micile piese, ascunse într-un ansamblu de probleme, care fac toată
diferența într-un caz.
Răbdarea constituie trăsătura esențiala la întocmirea
de analize operative. Este necesar să știi cum să cântărești toate situațiile
și să acționezi la momentul potrivit, fără teama de eșec.
Spirit calm/liniștit,
adică o atitudine de adoptat, pe care detectivul trebuie să și-o cultive
permanent. A ști să-ți controlezi și să-ți menții calmul și răbdarea,
constituie trăsătura principală a unui detectiv.
Devotament, adică trebuie să rămâi disponibil și
consecvent pentru cazul pe care îl ai în lucru.
Incoruptibilitate maximă,
calitate esențială a profesiei. Detectivul trebuie să păstreze o autenticitate
și o anumită notorietate. Investigația trebuie să fie singura lui preocupare.
Abilități de comunicare eficiente,
însemnând nimic altceva decât capacitate de a convinge, să fii persuasiv și să
asculți oamenii, vital în comunicare.
Cunoașterea temeinică a legii,
fiind necesară pentru a evita angajarea detectivului în unele activități
ilegale.
Aptitudini fotografice bune.
Există această zicală că „o imagine bună valorează cât o mie de cuvinte” și de
aceea probele fotografice sunt cele mai credibile tipuri de probe într-o sală
de judecată.
Organizare și exactitate,
pe care detectivul particular trebuie să le aibă în atenție permanentă, fiind
necesare la identificarea și aranjarea detaliilor, chiar și a celor mai mici.
Cum este privită munca de detectiv particular în România? Predomină
bărbații sau femeile în practicarea acesteia?
La începuturile ei, detectivistica
a fost privită cu scepticism și multă îndoială, cetățenii fiind
obișnuiți să se adreseze autorităților etatice. Astăzi, detectivistica a
devenit o meserie respectabilă, cu organizații pe tot cuprinsul țării, o
meserie de domni, o organizație privată de investigare aflată în serviciul
celor care sunt dornici să afle adevărul. Am putea spune că, în această
meserie, domină bărbații, dar nu într-o pondere foarte mare. Există unele
riscuri ale meseriei incompatibile cu puterea fizică a femeii de a se apăra.
Există femei detectiv, care au depășit orice așteptare. Un exemplu notabil, în
acest sens, îl constituie doamna Maria Bumbaru, Președintele Asociației
Naționale a Detectivilor Particulari din România.
Cu ce fel de pericole te poți întâlni pe teren?
Există
multe pericole, riscuri și amenințări cu care se confruntă investigatorii
privați, care trebuie să fie contabilizate și gestionate cu înțelepciune și
profesionalism. Gestionarea riscurilor este importantă pentru investigatorii
profesioniști, fiind necesar să se ia în considerare fiecare caz acceptat.
Riscurile recunoscute pot fi pregătite și evitate, în timp ce surprizele
periculoase pot întotdeauna să readucă la suprafață dezastrul pentru orice
misiune.
Să fim
atenți la riscurile juridice ale investigațiilor private. Detectivii
particulari se confruntă cu o varietate de aduceri la îndeplinire a unor obligații legale. Întrucât detectivii
lucrează, îndeaproape, cu avocații și se ocupă de numeroase probleme
litigioase, trebuie să se comporte, întotdeauna, într-o manieră adecvată
experților din legătura lor. Un mic pas greșit poate costa munca și cariera
unui investigator talentat.
Problemele juridice obișnuite
întâmpinate de detectivi în timpul activităților lor specifice includ
încălcarea legilor penale, încălcarea vieții private, calomnia, neadaptarea
documentelor adecvate, nerespectarea procedurilor adecvate și riscul încălcării
multor acte normative privind traficul rutier în timpul supravegherii și a
conducerii vehiculelor. Practic, un investigator ar putea face greșeli, poate
ajunge la mari probleme, în funcție de circumstanțele cazului, de felul
clientului și de tipul afacerii operate de acesta.
Un alt risc adus în atenție de către
prof. Stan Petrescu este legat de posibilitatea pierderilor financiare.
Agențiile de detectivi au cheltuieli, la fel ca orice alt tip de afacere,
cheltuielile lunare putând fi reduse la minimum printr-o planificare atentă,
pentru a rămâne pe linia de plutire. Una dintre greșelile detectivilor
începători o reprezintă investirea unor sume mari în afaceri, cu speranța că banii
se vor întoarce multiplicați, însă acest lucru nu se întâmplă mereu. În
situația în care clienții plătitori nu sunt solvabili, afacerea se va prăbuși.
Pentru a minimiza acest tip de risc, este necesar să existe un plan de afaceri
bun și conexiuni sigure.
O altă
categorie de riscuri pentru investigatorul privat implică posibilitatea de a fi rănit sau chiar ucis, în linia sa de muncă.
Aceste riscuri pot fi minore pentru multe tipuri de detectivi, dar pot fi mult
mai frecvente în anumite specialități de nișă. Aceste riscuri apar atunci când
detectivul particular reprezintă o amenințare directă pentru cei ce încalcă
legile. Nu este neobișnuit ca oamenii să reacționeze cu violență dacă descoperă
că viețile lor sunt cercetate de un investigator profesionist.
Prin
urmare, este necesar ca detectivii să evite orice fel de greșeli operative, să
fie precauți și prudenți, să fie atenți la mediul înconjurător, la activitățile
cu subiecții vizați, în orice moment. Fiecare investigator ar trebui să-și
evalueze întreg registru de potențiale amenințări, să aibă pregătită din timp o
bună versiune în autoapărare și variante tactice de ieşire din orice situație periculoasă.
Există
varii situații când un detectiv particular își riscă starea de sănătate, căci
se confruntă cu stres puternic, sau este obligat să rămână, pe teren, ore
îndelungate de muncă și așteptare. Sau poate lucra la ore critice, cum ar fi
noaptea târziu și dimineața foarte devreme, pentru perioade lungi de timp.
Clientul, precum și specificul investigației, sau programul de lucru al
subiectului țintă, dictează orele și conduita de lucru. Este nevoie de adaptare
permanentă la orice fel de situație, cu consum mare de energie fizică și
nervoasă.
Un
subiect poate deveni indignat dacă observă detectivul în timpul supravegherii.
Pot reacționa într-un mod agresiv sau violent. Atenția detectivului va
fi dusă la extrem, dacă se dorește ca subiectul să fie urmărit în mod eficient,
în timp ce are loc deplasarea în trafic și, în același timp, să fie observată
ținta și mediul în care se mișcă, concomitent cu luarea de notițe, efectuarea
de înregistrări video. Chiar și cei mai buni detectivi particulari vor putea
pierde uneori un subiect. Subiectul poate rula ușor cu mașina, poate conduce în
mod agresiv, poate încălca legile de circulație, sau poate dispărea într-o zonă
aglomerată, ceea ce face dificilă și extrem de periculoasă acțiunea de
supraveghere a subiectului.
Așadar,
viața unui detectiv particular nu este la fel de strălucitoare pe cât este
înfățișată în filme. În realitate, există anumite aspecte ale muncii care
generează riscuri de diverse naturi.
Care sunt satisfacțiile acestei meserii?
Să transformi probabilitatea în certitudine, necunoscutul în cunoscut,
să devoalezi minciuna, falsul, furtul, dedublarea profesională, frauda masivă
și să demonstrezi adevărul unic cu probe indubitabile.
Satisfacția în munca detectivistică înseamnă reușită, iar aceasta se
bazează pe cultură, răbdare, tăcere, gândire logică, calm, comunicare bună cu
toate categoriile de oameni și culturi diferite, acribie, consecvență,
organizare perfectă, onestitate,
dragostea de oameni și de meserie. Când iubești profesiunea, pe care o
practici, niciodată nu vei fi obosit sau plictisit.
Balzac spunea că două ființe tresar pe lumea aceasta: leul când zărește
prada și mama când își găsește copilul. Cine poate ajuta o mamă să-și găsească
micuțul ei copil, furat sau dispărut, să tresare de bucurie la vederea lui,
dacă nu un detectiv profesionist.
Nereușitele muncii detectivistice sunt generate de incultură,
necunoașterea cadrului legal, grabă, superficialitatea, arghirofilie, aroganță
și mândrie, disprețul față de oameni, față de lege și față de muncă.
Care sunt situațiile în care oamenii apelează la serviciile unui
detectiv particular?
Suma problemelor pe care clienții
le pun spre rezolvare firmelor de detectivi particulari este foarte mare. În acest
spectru de probleme oamenii sunt mai concentrați pe aflarea unor răspunsuri, de
regulă, aflate într-un registru larg de
fapte de natura dreptului privat.
Vom
spicui câteva probleme și anume: verificarea istoricului unui traseu
ocupațional, monitorizarea performanței profesionale a angajaților ori a
delegaților la conferințe și întâlniri de afaceri, a vânzătorilor și
reprezentanților firmelor comerciale, verificarea legalității concediului
medical, dispariții și absenteismul unor persoane, duplicitatea activităților
profesionale, competiţie neloială, rapoarte financiare și economice ale
executivului unor firme, veridicitatea locației unei proprietăți, cazuri de
insolvența nejustificată, spionaj industrial și comercial, cercetări în materie
de autenticitate brevete și mărci comerciale, scurgeri de informații din
organizații private, falsificare de mărci, furtul și plagiatul proceselor de
producție, fraude în asigurări, verificarea daunelor accidentelor îndoielnice,
răniţi în accidente săvârșite cu intenție etc. Foarte multe cazuri sunt legate
de infidelitate, anturajul copiilor – părinții vor să vadă cu cine și unde își
petrec timpul extrașcolar, dispariția bătrânilor, conduita bonelor din casă,
care îngrijesc copii.
Există perioade mai aglomerate în care oamenii apelează la serviciile
unui detectiv particular?
Un detectiv respectabil și bine pregătit profesional nu are niciodată
drept scuză încărcătura perioadelor sale de lucru. El este permanent la dispoziția
angajatorului său, al clientului său. El are avantajul de a-și construi
filozofia muncii sale, funcție de complexitatea unui caz și de gradul de
cooperare ale clientului.
Cu ce fel de obstacole se confruntă un detectiv particular atunci când
urmărește pe cineva timp îndelungat?
Există posibilitatea ca narativul clientului să fie nesincer, datele
oferite fiind neconforme scopului urmărit, această nesinceritate, ducând la
prelungirea acțiunilor investigative și la finalizarea, cu întârziere, sau deloc,
a promisiunilor contractuale. Drept urmare, există riscul apariției alterării
şi perisabilității datelor şi informațiilor culese, pierderea credibilităţii
detectivului.
De asemenea, pot apărea riscuri pentru ca detectivul să fie defăimat,
chestiune ce generează consecințe negative asupra prestigiului firmei, asupra
afacerii, în general. Posibil ca o nereuşită profesională, prin prelungirea
investigaţiilor, să creeze dubii clientului, să-l supună pe acesta la
cheltuieli nejustificate. Din grabă, se poate ajunge la încălcarea
confidențialității acțiunii, la dificultăți în ceea ce privește dovedirea
autenticității acţiunilor investigative, la furnizarea de informații incorecte
sau înșelătoare și în final la eșec profesional. Aceste obstacole pot fi prevenite
prin încheierea de contracte ferme cu clienții, în cele mai bune condiții
asiguratorii, pentru detectiv și firma sa.
Un detectiv de meserie, cu destulă experiență detectivistică, inteligent
și determinat, găsește întotdeauna, variante de lucru sigure, pentru a preveni
orice cauză care ar conduce la prelungirea și obstacularea misiunilor
sale.
Internetul este de folos în acest domeniu sau reprezintă un impediment?
O abilitate necesară o reprezintă capacitatea de a utiliza computerul
pentru a efectua cercetări pe Internet și, de asemenea, de a căuta informații
care sunt necesare pentru a lucra la misiune. Detectivul va trebui să fie
foarte priceput în utilizarea computerelor, a telefoanelor inteligente, astfel
încât să poată localiza cu ușurință informațiile ascunse despre o persoană;
aceasta este informația pe care persoană obișnuită nu ar putea să o găsească.
Această abilitate este importantă, deoarece fără informații credibile, un caz
nu poate fi rezolvat.
Primul și cel mai important pas în a deveni cunoscător în computer este
să înveți cum să folosești Google în avantajul tău. Este important să afli cum
să pui corect o întrebare pentru căutare și cum să utilizați Google pentru a
găsi răspunsul.
Internetul reprezintă o sursă bogată și rapidă de informaţii. Nu toate
informațiile care circulă pe internet sunt adevărate, de aceea un detectiv,
întotdeauna va avea priceperea verificării acestor informații și coroborate cu
celelalte pe care le deține în caz și numai dacă ele conduc la adevărul cauzei
sale, atunci internetul îi este o sursă credibilă de informații. Tot atât de
adevărat este şi faptul că Internetul poate constitui pentru diletanți și
„atotștiutori” o uriașă sursă de dezinformare și manipulare prin promovarea de
informații false (fakeNews).
Care este relația dintre securitatea privată și cea națională din
România?
Amândouă dimensiuni ale securității operează cu informația, principiile
muncii fiind asemănătoare. Diferă numai beneficiarii produșilor de informații.
În cazul securității private, beneficiarul este contractorul privat, persoană
particulară, care plătește informația, pe câtă vreme, în situația cealaltă,
beneficiarii sunt decidenții statali, avizați și autorizați să primească
produși de informații de la structurile oficiale de securitate națională, în
baza cărora se iau decizii, în interesul securității naționale, pe cele trei
nivele: tactic, operativ și strategic. Aceste informații necesare instituțiilor
de securitate nu beneficiază de expresie bănească.
Dacă pe parcursul investigației apar informații și date care interesează
securitatea națională, ordinea publică, sau apărarea națională, detectivii
particulari, conform legii, le vor promova instituțiilor de securitate ale
statului.
De ce ar alege o persoană să studieze la Colegiul Universitar Spiru
Haret pentru a profesa în industria privată de securitate?
Pentru că Universitatea Spiru Haret, sensibilă la nou, în materie
educațională și formare de noi cariere, de noi profesiuni, reprezintă prima și
singura universitate din România care a
acreditat o formă superioară de pregătire în materie, numită „Colegiul universitar pentru detectivi particulari”.
Meseria de detectiv particular este una a inteligențelor, a minților
deschise, profitabilă și de viitor, care poate să-și găsească mulți aderenți,
piața de exprimare a investigațiilor private fiind destul de largă, atât în
țară cât și în cadrul Uniunii Europene. Apreciem că această universitate are
condiții excelente, pentru un învățământ de cea mai bună calitate și dispune de
resurse educaționale suficiente, pentru a pregăti multe generații de detectivi
particulari de aici înainte.
Sufletul acestei forme superioare de pregătire este Preşedintele
Asociaţiei Naţionale a Detectivilor Particulari din România, doamna Maria Bumbaru. Alături de distinsă doamnă a
intelligence-ului privat, au venit mai mulți profesori universitari de mare
prestigiu, recunoscuți în țară și
străinătate, foarte buni specialiști pe domeniile detectivisticii cum ar
fi: dreptul public și privat, cu toate
ramurile, criminalistică, investigațiile judiciare, știința informațiilor,
managementul organizaţional, psihologie criminalistică, tehnologie informatică,
dar și comunicare, organizare și înființare firme de detectivi
particulari.
Care este viitorul „ochilor din umbră” în România?
Un viitor atractiv, mai ales în societățile liberale, care aduce câștiguri financiare suficiente,
satisfacții și împliniri profesionale celor ce practică acest gen ale meseriei
de investigații și al intelligence-ului privat. Transformările sociale
profunde și înalta tehnologie vor afecta activitatea curentă a unui detectiv
particular.
Tehnologiile
informaționale înalte ne permit să aflăm despre ce se întâmplă pe străzile din
Tokyo sau București, în timp real, datorită unui simplu „Tweet.” Informațiile,
mesajele și produsele digitale călătoresc mai repede ca să fie împărtășite mai
repede. Această încărcătură informațională pletorică a afectat lumea
afacerilor, dar și pe aceea a investigațiilor private. Cele mai bune agenții de
detectivi din toate orașele mari din Europa și din întreaga lume caută să se
reunească în companii, după modelul celor industriale, și, prin aceasta,
stabilesc alianțe strategice cu altele din diferite țări, pentru a dezvolta o
investigație complexă care să ofere rezultate excelente clienților de mare
rang.
Activitatea
unui detectiv privat a evoluat într-o manieră mult mai aplicată și poate fi un
sprijin real pentru rețeaua de întreprinderi mici și mijlocii, permițându-le
acestora să aibă informații solide pentru a susține diverse tipuri de decizii
în afaceri. Imaginea detectivului particular devine nu una estompată, difuză,
restrânsă la cazuri particulare, ci una polivalentă, pregătită și plină de
cunoștințe despre managementul afacerilor, care le va permite să abordeze
cazurile de afaceri extinse, întrebuințând mai multe instrumente perfecţionate
de lucru și o bază mult mai solidă de date de investigare.
Tehnologia
este acum o variabilă omniprezentă în dezvoltarea aproape în orice activitate
de muncă. În mod clar, munca unui detectiv privat nu face excepție. Aceasta nu
implică faptul că munca grea a unui detectiv va dispărea, dar cu siguranță se
va transforma într-un optimum hibrid. Tehnici precum contactul direct (fața în
față), mersul din ușă în ușă în căutarea martorilor și a celor care fac parte
din scenariul clasic al unui investigator privat, nu vor dispărea niciodată, ci
vor fi completate și mixate cu instrumente noi pe care tehnologia i le oferă.
Și în aceste zile, este incontestabil că poți găsi mai multe informații despre
o persoană cu câteva ore bune petrecute pe un computer decât să petreci zile și
săptămâni, folosind metode rutiniere care au fost utilizate în ultimii
cincisprezece sau douăzeci de ani.
În acest
scenariu al schimbării și modernizării, ceva rămâne încă neschimbat în
activitatea unui detectiv, iar acest „ceva” este de natură etică. Este nevoie
de regândirea eticii profesionale, ca urmare perfecționării instrumentelor de
înaltă tehnologie, cu o mai mare putere a de cunoaștere, privitor la
confidențialitatea persoanelor și sfera vieții lor private.
Viitorul
profesiei, în ciuda progreselor tehnologice utilizate, rămâne strâns legat de
gradul de onestitate în rândul detectivilor care abordează cazurile.
Onestitatea față de clienți, precum și respectarea strictă a standardelor etice
ale profesiei reprezintă, cu siguranță, deschiderea de noi orizonturi și
provocări ale detectivilor particulari.
Pe
scurt, provocările pentru activitatea unui detectiv provin din mai multe
planuri, dar profesionalismul, experiența, pregătirea și utilizarea iscusită a
instrumentelor de lucru, cuplate cu o etică și onestitate intacte permit ca
detectivii particulari să fie pregătiți să facă față unor noi orizonturi și noi
perspective.
Ce sfaturi aveți pentru cei ce doresc să urmeze o carieră în acest
domeniu?
Immanuel Kant a lăsat posterității un adagiu destul de „suculent”: „Nu-mi
dați sfaturi, căci știu să greșesc și singur.”
În general, un detectiv particular învață/dezvoltă abilitățile muncii
prin acumularea de multă experiență și activitate practică, pentru că până
acum, nu s-au învățat tainele acestei meserii în nicio instituție academică,
astfel încât diplomele sunt relativ lipsite de importanță, pentru asigurarea
unui succes garantat. Un detectiv particular trebuie să fie matur, capabil să
lucreze singur, să gândească logic, să reacționeze rapid, să exercite o
judecată solidă și să păstreze o distanță profesională la locul de muncă. Un
investigator privat, singuratic, ar trebui să aibă abilitățile necesare pentru
ca orice mică afacere să aibă succes, inclusiv o bugetare solidă, abilități de
relații cu clienții, o etică de lucru puternică și un stil independent.
Detectivii din agenții mai mari trebuie să fie pricepuți să aibă abilitatea de
a face distincție clară între urgențe și priorități, să redacteze rapoarte
sintetice valoroase, să utilizeze o varietate de resurse instituționalizate, să
fie în măsură să lucreze, conlucreze, coopereze și colaboreze cu echipe de
detectivi din alte societăți și din alte spații de cultură.
Pentru a fi un bun detectiv particular, trebuie să ai simțul străzii, al
spațiului de mișcare, abilități analitice și curiozitate profesională maximă.
El trebuie să aibă simțul detaliului și detalierii faptelor, memorie, calm,
răbdare, să fie organizat, harnic și minuțios, să știe a lucra cu tehnologia
modernă. Comunicarea și alte abilități sociale trebuie să fie excelente pentru
a putea asculta, a-i face pe alții să se simtă în largul lor, să aibă abilitatea
de a înțelege limbajul corpului pentru a evalua credibilitatea convivului său.
Detectivul trebuie să știe a menține
distanța profesională, să reziste la stres, să fie consecvent și să
persevereze. Detectivul particular trebui să fie încrezător, cultivat și
cunoscător a mai multor domenii ale vieții, dar în același timp, tolerant și
neprovocator. Starea fizică și psihică să fie excelente, ca și sănătatea, să
aibă un temperament liniștitor și constant. Să aibă cunoștințele operaționale
de fotografie și videografie, pentru că îi sunt utile în timpul supravegherii
și al delicatelor operații sub acoperire.
În calitate sa de investigator, trebui să poată trata în mod eficient cu
profesioniștii din domeniul juridic și să facă față cerințelor acestora, chiar
dacă uneori este dificil și drumul pare a fi sinuos. Un detectiv particular,
trebuie să îndeplinească multe sarcini de rutină destinate avocaților, să
învețe cum să cerceteze o persoană și cum să dezvolte contacte de investigare
valoroase.
Detectivii particulari sunt experţi în arta camuflării, au abilități
exersate în evitarea capcanelor de tot felul, știu să obţină, să se abțină şi
să transmită informaţii despre obiectivele importante din cazul aflat în lucru.
Ca metodă importantă de lucru este aceasta: „Ascultă, urmăreşte şi taci“,
consemnează tot ce vezi și auzi.
Profesia de detectiv nu este ușoară, nu este una aventurieră și
întrebuințează câteva instrumente de bază, detectivii fiind supuși unor
comandamente obligatorii a fi respectate.
Un bun detectiv
particular, consideră prof. Stan Petrescu, care își dorește să atingă
performanța în acest domeniu, trebuie să știe să-și controleze gândurile, să nu
săvârșească indiscreții în nicio împrejurare, să păstreze și să apere
informațiile pe care le culege în interesul cazului său și să nu le divulge
niciunei persoane neautorizate. Prin urmare, menținerea secretului profesional
este o condiție fundamentală pentru reușita acțiunilor sale.
Întotdeauna, un
detectiv trebuie să vadă lucrurile esențiale, fără să fie văzut. Iar în
derularea acțiunii detectivistice, discreția să fie cartea de căpătâi, haină de
vreme rea.
Agenda de contacte și
adrese, cu faptele și persoanele suspecte, cu informațiile și indiciile care ar
putea deveni dovezile/probele pe care urmează să le administreze la finalul
acțiunii este esențială pentru detectivul particular.
Respectarea legilor și
confidențialitatea persoanelor reprezintă osatura autorității sale
profesionale.
Dacă optanții pentru o asemenea carieră se hotărăsc să o îmbrățișeze,
atunci să vizualizeze pe planul minții lor dacă dispun de asemenea însușiri și
priceperi.
Un sfat
general, recomandat pentru toți detectivii particulari, ca răspuns la zicerea
lui Kant, merită menționat la încheierea acestui interviu. La vremuri de
cumpănă detectivistică, morala istoriei ne învață că: „Atunci când nu
știi ce să faci, ascultă și taci.”